Lui Redeş îi este indiferentă soarta celor înşelaţi de Bunduc

În zona Dângeni, Mihălăşeni, Dobârceni, zeci de familii au ajuns să-şi vândă şi ultima găină din coteţ pentru a plăti, de două - trei ori, creditele „impuse cu acte în regulă” de către fosta Cooperativă de Credit ce-a avut sediul în Pădureni, devenit Brăteni. Păgubiţii au căzut în capcana creditelor după ce fostul contabil şef Ioana Bunduc şi-a patentat ingineriile contabile, se pare, având girul tacit al şefilor de la judeţ şi sprijinul casierilor din subordine. Cel puţin aşa susţin cei ajunşi în pragul disperării. Când ilegalităţile au început să răsufle public Bunduc şi-a dat demisia pentru a nu antrena în cădere şi protectorii din umbră. Directorul Agenţiei Botoşani a Creditcoop, Ioan Redeş, s-a spălat tacticos pe mâini. Declarându-se mai neprihănit decât mielul dus la junghiere, Redeş recomandă păgubiţilor să o caute pe Bunduc şi să-şi regleze conturile. Timp de câţiva ani, Ioana Bunduc a aplicat o reţetă proprie de înavuţire. Beneficiară a fost şi Cooperativa de Credit care, în felul acesta, a putut să raporteze Casei Centrale Creditcoop, la care este afiliată din 2002, creşteri semnificative ale indicatorilor economici, ale resurselor atrase de la populaţie, dar şi reducerea ponderii restanţelor în totalul plasamentelor în împrumuturi. Metodele au fost suficient de alambicate, dar teorema s-a demonstrat doar după ce au fost jecmăniţi chiar şi casierii părtaşi cândva la jaful cooperatist. Toată istoria a pornit de la acordarea creditelor tip suveică. Adică acordarea mai multor credite aceleiaşi persoane, în condiţiile în care debitele anterioare nu au fost acoperite. Pentru a nu fi acuzaţi de acordarea de credite neperformante pe bandă rulantă, s-a născocit metoda acordării scriptice de credite, fără ca împrumutatul să ştie sau să primească efectiv banii. Cu banii alocaţi unor astfel de împrumuturi fictive se acopereau restanţele altor debitori. Această metodă a fost recunoscută chiar de către un fost casier al Cooperativei de Credit, la rândul lui căzut în capcana pe care, de altfel, o cunoştea destul de bine. Liviu Edu este unul din cei care a beneficiat de creditele tip suveică. Acesta a recunoscut că el primea banii, dar împrumutaţii erau alte persoane. Scandalul izbucnea public în momentul în care cel care primea efectiv banii nu vroia să plătească ratele, iar persoanele trecute pe contractele de împrumut deveneau bune de plată. Degeaba încercau să arate că totul fusese un aranjament convenit între părţile contractante. Unii au plătit credite pe care nu le-au luat niciodată, alţii nu au avut posibilităţi. Şi în felul acesta, necruţătoarea Cooperativă de Credit a mers până la instituirea sechestrului şi vânzarea bunurilor celor păcăliţi. În cazul Doiniţei Papuc (un exemplu), altă făină s-a măcinat la moara creditorului. Papuc(foto) s-a angajat să gireze doi consăteni. Cei pe care i-a girat ea susţin cu acte doveditoare că au plătit creditele contractate. Cu toate acestea, printr-o serie de încrucişări de acte şi întorsături de condei, la un moment dat a devenit împrumutat fără să fi văzut vreo leţcaie. Odată fabricate actele prin care să se arate că Papuc este debitoare, creditorul a trecut la aplicarea procedurii de recuperare a creditului imaginat. Femeia nu avea bani să potolească pofta financiară a Cooperativei de Credit. Şi nici nu vroia pentru că nu semnase nici un contract de împrumut. Procedura executării silite a adus-o în pragul sinuciderii. Familia i-a fost dezbinată, bruma de agoniseală s-a dus pe drumurile făcute în căutarea dreptăţii. Acum urmează să-i fie vândută şi casa. Înainte de a-şi da demisia la sfârşitul anului trecut, Ioana Bunduc a mai făcut o năzdrăvănie. Potrivit declaraţiei primarului din Dobârceni, Niculina Chiteală, păgubite au fost vreo 15 persoane din Dângeni şi Dobârceni, care aveau bani depuşi la Cooperativă. Acestora nu li s-a mai clarificat situaţia deoarece Bunduc a plecat cu tot cu carnetele membrilor cooperatori. Poliţiştii din Dângeni au în lucru un dosar stufos privind matrapazlâcurile săvârşite de Bunduc. „În acest caz mai multe persoane au acuzat fosta Cooperativă de Credit din Pădureni, în prezent Brăteni. Reclamanţii spun că au fost puşi să semneze în alb nişte contracte de creditare. Altora li s-a stabilit plata unor rate sau dobânzi în condiţii dubioase pentru ei. Suntem în perioada de cercetare. De la un dosar privind acordarea unui credit s-a ajuns la mai multe. Încă nu vă putem da informaţii mai clare. Urmează să primim documentaţia cerută celor de la Hlipiceni şi după aceea vom vedea care este adevărul” , a declarat agentul şef Florin Coroi. Numărul celor prostiţi cu acte pare să crească pe zi ce trece. Directorul Ioan Redeş de la Agenţia Creditcoop Botoşani spune că nu-l interesează aceste probleme din teritoriu, oricât de grave ar fi ele. „Totul se reduce la o relaţie între persoane. Pe mine nu mă interesează ce a făcut Bunduc cu oamenii. Câtă vreme actele sunt în regulă, totul este bine. Cooperativa din teritoriu este afiliată Casei Centrale de la Bucureşti. Noi avem doar atribuţii de coordonare şi control a cooperativelor din judeţ. Nu ştiu dacă şi cu cât i-a păgubit Bunduc pe oameni. Nici de la Hlipiceni nu o să vă poată spune cineva, sau de la Bucureşti. Important este că nu a fost păgubită Cooperativa. Pe mine asta mă interesează” susţine Redeş. El a mai spus că nu ştie nimic despre dosarul de la Poliţia Dângeni, motivând că nu-l interesează şi „n-au decât să se descurce” . În ceea ce-i priveşte pe revizorii Dumitru Necşeanu şi Fănică Stolniceanu, despre care se spune că ar fi „ţinut-o în braţe” pe Bunduc, Redeş crede că „dacă existau probleme se constatau. Altfel nu rămâneau revizori” . E drept că Stolniceanu nu a mai rămas revizor. El a devenit contabil şef la Agenţia Botoşani Creditcoop. Deşi numele său este asociat de cel al fostei contabile Bunduc, Stolniceanu a refuzat să facă vreo declaraţie. Faţă de necazurile zecilor de păgubiţi din judeţ, Redeş spune că n-au decât să o caute pe Bunduc şi să-şi rezolve problemele. Redeş a refuzat să ne ofere şi date concrete privind evoluţia financiar contabilă a Creditcoop – ului Botoşani. Pentru că acestea ar fi evidenţiat indicatori economici în creştere de miliarde, într-o perioadă scurtă de timp, cu precădere de când Bunduc s-a apucat să-şi facă de cap. (Marian MOROŞAN)