Altfel spus, anumiţi funcţionari ai CJ ar căuta nod în papură ca acest parteneriat să nu se realizeze. Conţac susţine că la solicitarea parteneriatului, inclusiv a cofinanţării bugetului de proiect către CJ Botoşani, Asociaţia a prezentat Nota conceptuală a proiectului şi nu formularul cererii de finanţare. Mai mult, din conţinutul prezentat nu rezulta relevanţa proiectului pentru obiectivele, priorităţile şi măsurile programului, echipa propusă pentru implementarea proiectului, precum şi obligaţiile membrilor din colectivul de lucru pe proiect ai aparatului de specialitate al CJ Botoşani în implementarea sa. Nu erau prevăzute, de asemenea, nivelul de implicare al Consiliului Judeţean Botoşani ca partener, capacitatea de management a asociaţiei pentru implementarea unui proiect de dimensiunea solicitată, adică 130.457 euro, resursele proprii ale asociaţiei materializate prin venitul anual pe ultimii trei ani, care să justifice capacitatea de gestionare a sumei solicitate prin proiect.
„Era necesară prezentarea eligibilităţii sale tehnice şi financiare prin transmiterea documentelor justificative care trebuie anexate la formularul cereri de finanţare, mai exact statutul asociaţiei, hotărârea judecătorească cu privire la înregistrarea sa juridică, cel mai recent raport anual şi bilanţul contabil. Prin aceste documente, solicitantul trebuia să ateste că are dreptul legal de a primi o finanţare nerambursabilă şi a primi o cofinanţare din partea CJ Botoşani din banii publici”, declară Conţac. Acesta susţine că lipseau şi anexele privind bugetul proiectului, sursele de finanţare prevăzute, contribuţiile în
în numerar ale solicitantului, cash-flow-ul estimat al proiectului, precum şi matricea cadrului logic a acţiunii. Un alt punct ambiguu identificat de către executivul CJ constă în faptul că nu apare foarte explicit punctul ţintă care se va angaja pe o perioadă de un an şi din ce surse vor primi salarii.În plus, ţinta studiului de fezabilitate este realizarea unei locaţii de afaceri care va fi generatoare de profit. Hotărârea de neintroducere a proiectului pe ordinea de zi a fost generată şi de identificarea unor informaţii contradictorii. În adresa trimisă pe data de 19 iunie se solicită aprobarea parteneriatului şi este inclus ca partener de proiect Consiliul Regional Glodeni din Republica Moldova, iar în Nota conceptuală anexată este prezentat ca partener Consiliul Regional Făleşti din Republica Moldova. În plus, în adresa trimisă pe data de 19 iunie se solicită cofinanţarea bugetului pentru proiectul propus în valoare de 15.000 euro, iar în a doua adresă, trimisă pe data de 27 iunie, se solicită cofinanţarea în procentaj de 10%, din bugetul proiectului, respectiv 13.045 euro.
„Noi nu putem face proiecte la iniţiativa fiecărui cetăţean sau fundaţie. Proiectele trebuie să aibă drept scop servicii în folosul cetăţeanului, pe arii mari de activitate”, precizează preşedintele CJ Botoşani. Acesta susţine însă că în şedinţa de pe data de 27 iulie va promova trei proiecte transfrontaliere mari, ce se înscriu în programul Ministerului Integrării Europene, privind fondurile asigurate de UE. Acest blocaj pare să aibă şi alte explicaţii. Se şopteşte pe la colţuri de clădire a CJ cum că unii funcţionari, şefi prin CJ, nefiind cuprinşi în materializarea programului, adică nu vor beneficia de vreun câştig personal, nu vor nici în ruptul capului ca proiectul să devină viabil. Vom încerca să descâlcim aceste zvonuri ce nu par chiar lipsite de o anumită doză de adevăr. (Bianca ALBU)
(Ioan Rotundu)
