Tiberiu Nichiteanu este un fermier din zona de nord a judeţului, respectiv Miorcani – Rădăuţi Prut. Zona este una cu pământ fertil, în majoritate nisipos, fiind vorba de lunca Prutului. Cu toate acestea, conform spuselor sale, seceta a calamitat cam 50% din producţia de cereale.
„La grâu s-a scos no producţie între 1,5 şi 2 tone. La porumb şi floarea soarelui producţia, dacă vremea nu se va aspri din nou, va acoperi cheltuielile de producţie dar nu va genera şi câştiguri” – susţine Tiberiu Nichiteanu.
Vecinul său de la Coţuşca, fermierul Dan Viziteu, este mai pesimist. Tarlaua cu grâu a întors-o încă din primăvară. Fermierii din lunca Prutului, respectiv zonele Crasnaleuca ş Cotu Miculinţi au scos la grâu o producţie medie la hectar de 2,5 tone. „La floarea soarelui este posibil să se obţină o producţie de 1,5 tone iar la porumb maxim 2 tone. Nu sunt zone întregi calamitate ca prin alte părţi dar producţia este la limita cheltuielilor” – crede Dan Viziteu.
Probleme mari sunt la fermieri din comuna Avrămeni. Zona este una aridă. Râurile Volovăţ şi Bodeasa au secat încă pe la începutul verii. „La grâu media a fost de 800 kg la hectar şi cam aceeaşi producţie va fi şi la floarea soarelui. La porumb ne aşteptăm la o medie de 2 tone. Nu sunt posibilităţi de irigaţie pentru că nu avem cursuri de apă permanente, cele două râuri ce străbat comuna fiind secate” – a declarat primarul Ioan Bucătaru.
În sudul judeţului, la Prăjeni, seceta a făcut ravagii. L-am contactat pe fermierul Ioan Bălăşei, om cu experienţă în domeniul agricol. S-a arătat extrem de dezamăgit şi nu ştie cum se va descurca la toamnă cu cheltuielile angajate pentru că recolta este una extrem de slabă.
„Media la grâu a fost de 1,5 tone, valoarea obţinută neacoperind cheltuielile. La floare se anunţă o producţie de 1 tonă, ar la porumb nu putem vorbi de recoltă pentru că este compromis în totalitate. Nici măcar pentru furaje la animale nu poate fi valorificat în întregime. În
În unele locuri plantele au doar jumătate de metru înălţime şi mai rara 1 metru. Trebuie cosit” mi-a prezentat Bălăşei radiografia locului. Da, zona Prăjeni, este una estrem de secetoasă. Singurul râu care trece este Miletinul, dar acum este un firişor de apă. Terenurile de la Prăjeni sunt sărace în minerale şi slab productive. Pe vremuri aici era în vogă cultura viţei de vie dar după decembrie 1989, cei împroprietăriţi, au tăiat butucii, deşi erau încă tineri şi în putere de producţie. Acum fluieră cu toţii a pagubă!
Polul secetei judeţului Botoşani este valea Sitnei. Cea mai lovită de secetă este din nou comuna Lunca. „Cam 60% din producţia de cereale este calamitată. La grâu s-a scos ceva, cam o medie de 1,5 tone, dar la floare şi porumb nu se va recolta mai nimic” – crede şi primarul comunei Marcel Marcu. Potrivit acestuia, în zona cunoscută „La Odaie”, iazul secat Novaci, unde deţine teren un fermieri italian, cultura arată ceva mai bine, terenul fiind, calitativ, superior celui din valea Sitnei.
Dar cel mai bine par să stea fermierii din comuna Durneşti. Aici, producţia de grâu la hectar a fost de 4 tone şi la floarea soarelui se anunţă o producţie de 2 tone. „Calamitată este cultura de porumb unde dacă se va scoate 2 tone la hectar. Bine s-a câştigat la cultura de rapiţă. Nici la cultura de soia nu se stă prost” – susţine primarul Vasile Sasu, care este de profesie inginer agronom, adică specialist în domeniu.
În judeţ nu avem terenuri irigate pentru că sistemul de irigaţii din partea de nord – est a judeţului a fost distrus prin furturi de ţevi şi de cablu de la sistemul electric care alimenta pompele.
Apoi, au fost desfiinţate şi iazurile care cât de cât mai ajutau la irigaţii. Salba de iazuri de la Vorniceni a fost secată, ar de la iazurile Hăneşti şi Dracşani, din motive necunoscute, proprietarii nu acceptă să dea apă pentru irigaţii.
Nici din râul Suret nu se ia apă pentru irigaţii. Deşi avem Direcţie Agricolă, rostul şi rolul acestei instituţii există, dar lipseşte cu desăvârşire. Suportăm consecinţa lipsei politicilor economice la nivel de judeţ care ar trebui să fi fost elaborate la nivel de Prefectură Botoşani. Numai că această instituţie a fost şi este condusă de celebri necunoscători a problemelor judeţului, trimişii partidelor politice aflate la putere.
Ioan Mamaische
