Darabani: Final dramatic într-un dosar de fraudare a banilor europeni

Vineri, 21 aprilie, Tribunalul Botoşani s-a pronunţat în Dosarul nr. 433/40/2016 avându-i ca inculpaţi pe dărăbănenii Daniel Balahura, Ionel David şi Gheorghe Sâsâiac iar ca parte civilă APIA Botoşani.
Ieri, 25 aprilie, acelaşi Tribunal a emis o altă sentinţă prin care a corectat o serie de erori materiale comise prin redactarea sentinţei din 21 aprilie. Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel Suceava.
Prejudiciul în acest dosar, constând în fonduri europene cu titlu de subvenţii la păşunea comunală obţinute prin falsificare de documente, a fost stabilit la suma totală de 448,55 mii lei, cei trei inculpaţi, de acum condamnaţi, fiind obligaţi în solidar cu Cooperativa la achitarea întregii sume.
. Iată şi condamnările aplicate: Daniel Balahura, în calitatea sa de fost preşedinte al Cooperativei Agricole „Patru stejari” Darabani a primit o pedeapsă de un an şi 10 luni închisoare cu suspendare, aceiaşi pedeapsă primind-o şi Gheorghe Sâsâiac. În schimb Ionel David a primit o pedeapsă de un an şi 11 luni închisoare, Ionel David fiind şi cel care a demarat procedurile legale de înfiinţare a cooperativei.
Din acest dosar lipseşte numele fostului primar de Darabani, liberalul Gheorghe Burlacu (foto), decedat între timp. Să dăm timpul înapoi, cam prin anul 2010 când Gheorghe Burlacu era primarul oraşului Darabani şi să reconstituim cu aproximaţie cum s-au derulat evenimentele.
La Darabani, liberalul Gheorghe Burlacu, a ajuns primar în urma alegerilor din iunie 2008. Aflat în miezul evenimentelor şi informaţiilor privind noile condiţii de acordare a subvenţiilor europene, el l-a însărcinat pe Ionel David, la acea vreme poliţist comunitar, să pună bazele unei Cooperative agricole care să preia în administrare imaşul orăşenesc.
Primarul i-a mai cerut lui David să-l ia asociat pe Gheorghe Sâsâiac – şeful ISU din primărie şi pe Daniel Balahura –şi el funcţionar în primărie.
Cei trei au pus bazele Cooperativei agricole „Patru Stejari” şi au concesionat imaşul de la Primăria Darabani, o formalitate de vreme ce primarul era iniţiatorul formării cooperativei. Cei trei au făcut o listă cu crescătorii de animale pe care i-au declarat membri ai cooperativei şi i-a încasat cu câte 100 lei, un fel de taxă pe animale. Începând cu anul 2010, cooperativa a beneficiat anual de subvenţia europeană. Cu aceşti bani urma să se acopere cheltuielile de întreţinere a imaşului, de aplicare de îngrăşăminte, de amenajare adăpători şi alte lucrări care să asigure îmbunătăţirea hranei pentru animale.
Numai că cei trei subordonaţi ai primarului Burlacu nu s-au prea interesat de imaş ci de subvenţie, încasând în intervalul 2910 – 2913 suma de 360 mii lei. Din 2012 în scaunul de primar al Darabanilor a revenit social-democratul Cornel Aroşoaie.
Nu ştim dacă de al el sau de la crescătorii de animale au pornit sesizări cu privire la faptul că subvenţia nu este folosită în scopul acordat. Este posibil ca sesizarea să fi pornit de la Daniel Balahura, funcţionarul din primărie care s-a opus primarului Burlacu ca banii din subvenţia europeană să fie folosiţi ilegal.
Pentru că a îndrăznit să-l tragă de mânecă, primarul Burlacu i-a desfăcut contractul de muncă. Omul s-a judecat şi a câştigat procesul revenind în Primărie. Indiferent de unde a pornit sesizarea, cert este că în anul 2015 procurorii DNA Suceava au deschis o anchetă pe care au finalizat-o în februarie 2016, când au înaintat dosarul la Tribunalul Botoşani, iar cei trei din conducerea cooperativei au fost trimişi în judecată pentru fraudare de fonduri europene în sumă de 360 mii lei la care s-au adăugat penalizările de rigoare, în final prejudiciul stabilit fiind în sumă de 448,55 mii lei. .Principalul vinovat, fostul primar Gheorghe Burlacu, omul din umbră care a organizat toată afacerea, a scăpat de răspundere pentru că a decedat.
Frauda descoperită de procurorii DNA-ului la Darabani nu este singura din judeţ. Despre modul în care se fraudează banii europeni pe seama păşunii comunale în Jurnalul s-au prezentat mai multe cazuri şi s-au realizat mai multe reportaje televizate care au fost difuzate în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu. Amintim cazurile de la comuna Ştiubieni, Vlăsâneşti, Gorbăneşti, Răchiţi, municipiul Botoşani, etc.
Imediat ce de la Uniunea European㠖 Comisia Economică au venit directivele privind modul în care se acordă subvenţiile pentru imaşurile publice, s-a aflat că aceste subvenţii nu se mai acordă individual, ci crescătorilor de animale organizaţi în asociaţii sau cooperative.
Aşa cum ne este specific, imediat minţile luminate şi predispuse la furtişaguri au găsit soluţii de a pune mâna pe banii europeni înfiinţând asociaţii ale crescătorilor de animale şi cooperative agricole în spatele cărora s-au plasat primarii, viceprimarii sau rude ale acestora
Cei de la Darabani şi-au primit pedeapsa. Cu ceilalţi cum rămâne, domnilor procurori de la DNA Suceava?.
Ioan Rotundu