Acum, se zvoneşte din nou că Elena Condrei vrea şefă la Cultură, instituţie asupra căreia a mai râvnit, dar nu i-a reuşit strategia. Dar să trecem în revistă trecutul său profesional şi politic, pentru a putea s-o cunoaştem mai bine.
Înainte de 1989 a lucrat reporter la Clopotul. Realiza reportaje despre munca plină de abnegaţie a ţăranilor colectivişti, preamărind faptele acelor preşedinţi de CAP aflaţi în graţiile conducerii judeţene a PCR şi ponegrindu-i pe cei care îi primea pe listă de la Propaganda de partid. Se scula cu noaptea în cap şi-i verifica muncitorii zootehnişti cum îşi fac datoria, criticându-i pe acei ingineri care nu realizau planul la lapte, trecând sub tăcere totală lipsa acută a furajelor.
După 1990 a pus bazele unui ziar intitulat „Fotoreporter”, apoi a intrat în conflict cu foştii săi colegi de la Clopotul, cărora le-a suflat titlul ziarului „Gazeta de Botoşani”. S-au prăbuşit şi unii şi alţii, numai că Elena Condrei s-a orientat rapid în mediul afacerilor private şi a pus bazele editurii „Geea”. Ca membru PNL, s-a bucurat de sprijinul liderilor acestui partid şi a beneficiat de câteva finanţări nerambursabile, din care s-a înfruptat copios şi în interes personal. Şi-a cumpărat o tipografie, iar comenzile pe banii publici n-au întârziat să apară. De la Cultură, de la Casa Corpului Didactic, de la alte instituţii ale statului, comenzile au venit, iar banii din urmă.
Când cei din PNL n-au mai putut să-i fie de folos, a trecut repede la PSD, unde este şi acum consilieră judeţeană şi cu speranţa renăscută de a fi unsă director la Cultură.
Dar lovitura cea mare Condrei a dat-o prin cumpărarea unei clădiri în Centrul vechi al Botoşanilor (Foto 1). Clădirea
Clădirea în care a funcţionat Inspecţia pentru Protecţia Muncii la etaj şi cofetăria „Macul Roşu” cu magazinul „Compley” la parter a fost revendicată de proprietarii evrei. Pentru că proprietarii n-aveau de gând să revină în Botoşani, şi-au anunţat intenţia de a o vinde. Bolboros, patronul de la Compley, şi încă două persoane care s-au asociat, au tratat cu proprietarul pentru a cumpăra clădirea cu două miliarde lei vechi. În timp ce cumpărătorii băteau pe la uşa băncilor pentru a obţine un credit cu care să cumpere clădirea, a aflat şi Condrei de tranzacţie. Cum, necum ea i-a convins pe proprietari să-i vândă clădirea pentru suma de 1,5 miliarde lei. Aşa a devenit proprietară pe una dintre cele mai impozante clădiri, situată vizavi de fostul magazin Botoşani. Odată ajunsă proprietară, a trecut la închirierea spaţiului, pentru a realiza profit. S-au perindat prin acel spaţiu câţiva comercianţi mărunţi, printre care şi Mircea Bulgaru, însă au plecat repede din spaţiu, nefăcând faţă chiriei mari. Condrei n-a disperat. De când preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani a ajuns fostul său şef politic la PNL, Mihai Ţâbuleac (Foto 2: Condrei şi Ţâbuleac), treaba s-a rezolvat uşor. Ţâbuleac a fost de acord ca în spaţiul lui Condrei, Muzeul Judeţean Botoşani să amenajeze Secţia de artă. Iar chiria este de 37 milioane lei pe lună, adică vreo 450 milioane lei vechi anual.
Pentru Condrei este o afacere, în condiţiile în care comercianţii din Centrul vechi îşi închid uşile magazinelor, neavând clienţi. Pentru Consiliul Judeţean Botoşani, care alocă banii pentru chirie prin Muzeul Judeţean Botoşani, afacerea este cât se poate de proastă. Pentru că trec zile la rând fără ca vreun vizitator să calce pragul Secţiei de artă. Normal să nu fie vizitatori, pentru că zona este fieful ţiganilor şi nu a amatorilor de artă, pentru că nu ştie nimeni că în acea clădire sunt expuse valoroase tablouri de artă. În schimb, importante sume din banii publici se scurg în buzunarul privat al Elenei Condrei.
Acum, că avem un tablou al afacerilor derulate de către consiliera judeţeană a PSD, Elena Condrei, putem să înţelegem de ce-şi doreşte ea atât de mult şefia Culturii. Visul său se va putea îndeplini foarte uşor, mai ales că Guvernul Boc a creat drum liber spre şefia instituţiilor statului, legiferând statutul politic al acestor funcţii. (Ioan Rotundu)
(Ioan Rotundu)
