Iată cam cine bate şaua să priceapă iapa cu Lacul Eminescu. Primul care a pus ochii pe un bulhac situat sub liziera pădurii ce străjuieşte drumul spre satul Cucorăni a fost Verginel Gireadă (foto 1) pe vremea când încă era primar. Ca primar, el a avut grijă să-şi tragă partea de pământ pe seama căreia familia să trăiască boiereşte. Cum a ajuns familia Goireadă proprietar pe unele terenuri ce erau în proprietatea publică a Primăriei comunei Mihai Eminescu veţi afla în curând.
Cert este că pe aceste terenuri se află situat un bulhac mâlos pe care Gireadă intenţionează să-l facă celebru, transformând mâlul galben leşios într-o apă albastră tremurândă şi încărcată cu nuferi galbeni.
Cum spuneam, pe vremea când Gireadă era primar pădurea cu tot cu lacul eminescian a trecut în proprietate privată a familiei Vasiliu. Atunci s-a ivit pentru prima oară problema răscumpărării lacului iar preşedintele Consiliului judeţean Botoşani de atunci, Mihai Ţâbuleac, a declanşat negocierile de răscumpărare de la familia de medici veterinari Vasiliu.
Nu înţelegeam atunci de ce primarul Gireadă căuta să încurce aceste negocieri şi l-am suspectat de nemulţumire faţă de comisionul ce i l-ar fi oferit noul proprietar. În realitate Gireadă bloca negocierile pentru că avea prilejul să mute lacul eminescian din pădurea Ipoteşti pe imaşul spre Cucorăni.
Acum, Verginel Gireadă a reluat ofensiva demitizării lacului eminescian pentru a-l putea muta pe terenul proprietatea familiei sale. A găsit şi cozi de topor prin presa locală care, contra bani, au raliat teoriei lui Gireadă cu bulhacul, dovadă că acei reporteri au tot atâta cultură cât şi fostul primar declarat infractor printr-o condamnare cu suspendare rămasă definitivă.
Întâmpinând totuşi anumite oprelişti din partea celor care mau au o brumă de respect pentru memoria poetului, Gireadă a ajuns la concluzia că dacă va pune mâna pe funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean Botoşani va pune mâna şi pe lacul eminescian. Acum avem şi explicaţia

Lacul fiind un brand cultural puternic, trecând în proprietatea lui Gireadă acesta va putea accesa cu uşurinţă fonduri guvernamentale şi europene să amenajeze în preajma bulhacului o pensiune turistică. În fond, aceasta şi urmăreşte.
Numai că Verginel Gireadă s-a trezit cu un concurent. Şi nu unul oarecare ci chiar naşul său de cununie, fostul miliţian auto Dumitru Zmău (foto 2). Zmău, a cărui afaceri controversate au rămas nepedepsite pentru că din miliţian se transformase în poliţist cu grad de comisar rutier şef, şi-a tras şi el un bulhac sub buza dealului pe coama căruia trece şoseaua spre Dorohoi, nu departe de Popasul Cucorăni. Şi Zmău susţine că adevăratul lac eminescian ar fi bulhacul său şi nu cel al finului.
Mirosind cam ce pune la cale finul Gireadă, şi naşul Zmău a pus ochii pe o funcţie în Consiliul judeţean Botoşani, una mai mică dar mai uşor de obţinut: cea de vicepreşedinte. Ca vicepreşedinte poate să i-o ia înainte finului şi să orchestreze la nivel de CJ mutarea lacului la bulhacul său.
Interesant este că în susţinerea teoriei celor doi cum că lacul eminescian nu este cel din pădurea Ipoteşti s-a alăturat şi tăcutul prefect Costică Macaleţi. Deocamdată nu-mi dau seama a cui bulhac intră în vederile prefectului, dar este cert că nici cultura acestuia nu este mai deocheată decât a celor doi. În schimb cultul banului îi domină pe toţi trei.
Josnicia care se pune la cale trebuie stopată iar atitudinea trebuie să vină din partea oamenilor de cultură, a celor două instituţii culturale: Direcţia Judeţeană de Cultură şi Centrul Judeţean de Conservare şi Promovare a Tradiţiilor Culturale, ambele subordonate Consiliului judeţean Botoşani.
O primă voce de protest a fost cea a lui Alexandru Vasilache din cadrul Bibliotecii judeţene Mihai Eminescu Botoşani, a cărui articol intitulat Lacul balta şi lăcustele îl puteţi citi în ediţia de faţă. Aştept şi alte voci autorizate să sară în apărarea memoriei poetului cu care se mândreşte întreaga Românie, să putem pune cu botul pe labe hienele care sfâşie tot ce are mai scump acest judeţ: cultura şi personalităţile care i-au dat viaţă.
Ioan Rotundu