În cadrul emisiuni a fost interogat si primarul Aroşoaie iar părintele protopop Pânzariu nu a putut fi găsit, dar nici la ora aceasta reprezentanţii B.O.R., şefii lui Nicodim nu şi-au prezentat un punct de vedere, respectând vechiul dicton „ăcerea e de aur”.
Donaţiile din partea enoriaşilor pentru construcţia bisericii, în ultimi şaisprezece ani au fost numeroase. Oameni de afaceri, gospodari, personalităţi politice şi-au deschis punga în faţa părintelui crezând ca acesta va finaliza în patru-cinci ani edificiul pornit. Din păcate timpul a trecut, asupra donaţiilor planează incertitudinea, lipseşte transparenţa pentru că preotul este şi epitrop, şi contabil, dar şi casier.
”Foamea de bani” a lui Nicodim, în numele biserici pe care o construieşte de şaisprezece ani este nestăvilită. Dacă pentru terminarea construcţiei de la Teioasa mai sunt necesare multe miliarde, în satul sau natal Nechita şi-a finalizat vila proprie pe care după cum singur a declarat în faţa altarului la biserica unde încă mai slujeşte, a trecut-o pe mama sa pentru a evita suspiciunile.
Patru maşini poposesc în ograda preotului, familie unde soţia-i este casnică iar băieţii fac pe rând pe la biserică pe-a cântăreţul. Grea familie, unde doar unul câştigă iar trei copii au fost purtaţi la şcolile înalte de la Dorohoi, Suceava şi Constanţa.
Cele cinci guri de hrănit ale preotului l-au silit pe acesta să inventeze tot felul de mijloace pentru a stoarce banii de la creştini. Dacă donaţiile nu pot fi contabilizate la întreagă valoare, neexistând o evidenţă clară, cele venite din partea statului roman, a Mitropoliei ,a Guvernului, Consiliului Judeţean Botoşani, Primăriei Darabani sau viramentele de 2% din fondul de salarii ar trebui să intereseze ANAF, DIICOT , Protopopiatul Darabani sau Mitropolia Moldovei şi Sucevei.
Şirul acordării de fonduri de a fost deschis de către dărăbăneanul Eugen Popel, funcţionar în perioada 1996-2000 în Ministerul Industriilor Mici şi Mijloci. Părinţii săi locuind la Teioasa, iar domnia sa fiind un om cu o educaţie aleasă şi un spirit civic deosebit, a donat în nume propriu sume mari de bani dar intervenit şi pe calea oficială, pentru ca biserica din Teioasa să beneficieze de fonduri guvernamentale. Mare i-a fost mirarea când în anul 2007, la decesul mamei sale, a constatat că sumele primite de Nicodim n-au ajutat la finalizarea construcţiei. Fratele său, Aurel Popel a fost director la marea uzină Progresul Brăila. De aici a redirecţionat şi el din impozitul pe salarii 2% o sumă consistentă care s-a topit repede în buzunarele adânci ale preotului.
„În perioada cât a fost guvernul Tăriceanu la conducere, între anii 2004-2008, anual bisericile din zona Darabani au beneficiat de sume importante”, ne-a declarat fostul lider al PNL Botoşani, dr. Liviu Câmpanu, deputat în acea legislatură. În anul 2011 fostul deputat PDL Stelică Strugariu a adus de la guvern 1,5 miliarde lei vechi, bani cu care Nicodim prin intermediul S.C. Elim SRL, administrator Doru Victor Matei, a executat o alee de beton in jurul biserici.
“Anual în cele trei mandat de primar am alocat de la bugetul local bani pentru bisericii, iar cele aflate în construcţie au primit sume mai consistente” ne declara edilul şef al oraşului, Cornel Aroşoaie. De la Mitropolia Iaşi, biserica din Teioasa a primit în mai multe rânduri bani, ultima donaţie pentru construcţia catapetesmei fiind făcută în luna noiembrie 2014, fapt publicat in Candela Moldovei, ziarul Mitropoliei.
„Cimentul din fundaţie a fost donat de patronul S.C Codin SRL şi enoriaşii din Primărie iar pietrişul la fel”, susţine ing. Humă Costel. “Cu şaizeci de persoane am venit cu patru cifaroane de beton special, am cofrat şi am turnat cupola la biserica din Teioasa si nu am luat bani” mai declară ing. Humă.
Pe lângă diverse sume de bani colonelul magistrat Aurel Cute a donat tabla de pe acoperişul biserici. Comisarul şef de la Poliţia Dorohoi, acum pensionar, Florea Ioan, şi el născut la Teioasa, a donat cărămidă, ciment şi importante sume de bani, un policandru de 1500 de euro fiind ultima donaţie care din păcate se depreciază în biserica nouă, legănându-se pe el vrăbiile ce pătrund nestingherite prin pe geamurile noului lăcaş de cult.
A devenit un obicei ca atunci când se reîntoarce un teioşan acasă de la muncă din străinătate, preotul să-i bată-n poartă pentru a solicita bani pentru biserică. Familia Florin Istrati, Ioan Râmbu, Andrei Istrati, Gheorghe Românaş , Dora Bostan, Viorica Cute, Viorica Măciucă, Victor Haidău sunt doar câteva exemple în acest sens.
Răposata Geta vMăciucă a strâns 240 milioane lei vechi de la diverşi agenţi economici pentru a plăti muncitori ce au acoperit biserica, deşi preotul insista ca banii să ajungă la el şi nu la lucrători.
Lista contribuabililor, donatorilor sau sponsorilor poate continua, singurul lucru care trebuie reţinut este faptul că banii biserici au început să devină ai preotului şi în ciuda tuturor demersurilor şeful său protopopul Constantin Pânzariu nu a luat şi nici nu sunt semne că va lua vreo măsură.
Indiferenţa este manifestată şi de celelalte organe abilitate pentru control, principalii evazionişti fiind consideraţi chelnerii, şoferi de taxi sau ţărani ce-si vând produsele la piaţă. Pericolul ce paşte comunitatea este de a nu se aduna prea multe nemulţumiri şi acestea să nu degenereze într-un conflict deschis, care să ducă vestea pe tot mapamondul ,scoţând în relief aspectele de la Teioasa, comunitate de oameni gospodari, respectabili şi credincioşi.
Geo Dărăbăneanu
N.R. – Redacţia mulţumeşte autorului acestui articol pentru că ne-a venit în sprijinul de a clarifica, fie şi parţial, modul fraudulos în care preotul Nicodim Nichita a gestionat banii Parohiei Teioasa.
privind posibila implicare a Serviciului in justitie 
