Înfiinţată în anul 1909, Staţiunea de Cercetări Popăuţi a devenit celebră nu numai la nivel de ţară ci şi în lume. Nu rasa karakul (denumirea vine din persana veche şi înseamnă trandafirul negru) ci varietatea de culori a pielicelelor a uimit specialiştii din lumea întreagă. La Popăuţi, cercetătorii au obţinut la pielicele culori greu de acceptat ca posibile. Pielicele în culori precum maro, roz, sur, alb şi cu o varietate policromă largă pot fi admirate în muzeul Staţiunii.
Toate aceste rezultate de succes, aşa cum spunea şi biologul Hrincă, rod al muncii unui colectiv de cercetători împătimiţi de munca lor, au devenit astăzi bunuri ale patrimoniului naţional, un tezaur genetic care este mult râvnit de către cei dornici de înavuţire pe seama muncii altora.
În momentul de faţă Staţiunea se află într-o situaţie extrem de dificilă. Politicul şi-a pus amprenta asupra acestei instituţii de cercetare, un grup de profitori urmărind să pună mâna pe patrimoniul Staţiunii format din terenuri şi clădiri, dar cel mai preţios rămâne de departe fondul genetic.
Despre modul în care este jefuită Staţiunea de averea sa imobiliară şi genetică în Jurnalul s-a mai scris. Prin manevre politice în fruntea cărora s-a aflat tot timpul liberalul Florin Ţurcanu, directorul Staţiunii, biologul cercetător dr. Ilie Chiorăscu, a fost trimis acasă ca pensionar iar în locul său a fost pus Ionică Nechifor, un inginer zootehnist fabricat de o facultate cu învăţământ la distanţă. Acum un an, deputaţii liberali Roxana Anuşcă Ţurcanu, Costel Şoptică şi Verginel Gireadă au intrat în biroul preşedintelui Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi l-au somat să-l pună director la Staţiunea Popăuţi pe Ionică Nechifor.
Încercarea preşedintelui de a se opune pe motiv că acesta nu corespunde nici ca studii, nici ca vechime a fost inutilă. Cei trei deputaţi l-au şantajat cu

Lla Staţiune nu se mai face cercetare aşa cum se făcea în urmă cu numai doi, trei ani. Echipa de cercetători a fost măcelărită de Nechifor, secretarul ştiinţific nu mai are teme de cercetare iar Nechifor este cel care stabileşte cum şi ce şi au de făcut puţinii cercetători rămaşi pe baricade. Ce se întâmplă la Popăuţi este o crimă la adresa cercetării româneşti iar cei care au comis-o, începând cu preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ar trebui judecaţi şi condamnaţi la ani grei de puşcărie. Poate că măcar în ceasul al 12-lea cineva de la DNA se va interesa şi de corupţia care a cuprins Academia şi mai ales de traficul de influenţă al celor trei deputaţi liberali botoşăneni şi va stopa jaful la care este supusă în momentul de faţă Staţiunea.
Revenind la biologul dr. Gheorghe Hrincă, acesta a publicat în anul 2012 două lucrări ştiinţifice de mare valoare. Lucrările au intrat în atenţia celui mai înalt for ştiinţific: Academia Română. Recent, Gheorghe Hrincă a primit de la Academia Română o scrisoare prin care este anunţat că pentru una dintre lucrările sale va primi Premiul Academiei Române, festivitate ce va avea lor la Bucureşti, în Aula Academiei, în luna decembrie iar academicienii îi vor onora prezenţa îmbrăcaţi în veşmintele lor oficiale.
Nu cunosc ca în perioada postdecembristă vreun cercetător botoşănean să fi primit un astfel de premiu cum nu cunosc vreun botoşănean să fi primit Premiul Academiei Române pentru ştiinţă, cultură sau artă pentru activitate desfăşurată în judeţul nostru în ultimii 70 de ani.
Despre munca de cercetare a biologului dr. Gheorghe Hrincă veţi putea afla mai multe urmărind emisiunea Dinamica economiei de sâmbătă, 29 noiembrie, difuzată pe TeleM Botoşani la ora 20.00.
Ioan Rotundu