Ca şi lucrarea de doctorat, această monografie în două volume, a fost tipărită la Editura „Agata” Botoşani, directorul editurii, ec. Ioan Istrate fiind şi el prezent la eveniment.
Gazdă al evenimentului, primarul Anton Ţâmpău (foto 2), s-a arătat mulţumit de faptul că lucrarea este una de o profunzime istorică deosebită şi că face lumină în multe aspecte nebuloase în ce priveşte istoria locului. Dealtfel, consilierii locali au fost de acord să susţină financiar tipărirea lucrării, cu o sumă importantă contribuind şi boierul Radu Miclescu, ultimul supravieţuitor al unei spiţe de boieri moldoveni a cărei rădăcini istorice duc dincolo de anul 1350. În lucrarea profesorului Nichifor familia de boieri Miclescu ocupă un spaţiu special, fiind consemnate contribuţiile acesteia la dezvoltarea economică şi socială a localităţilor Călineşti şi Bucecea.
Despre valoarea ştiinţifică a lucrării a vorbit chiar prof. univ. dr. Emilian Bold (foto 3) de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii „Al. Ioan Cuza” Iaşi, cel care i-a fost lui Nichifor atât
coordonator al lucrării de doctorat cât şi a celei proaspăt lansată. Dealtfel lucrarea a fost prefaţată de prof. Bold, care a ţinut să precizeze că Nichifor a fost unul dintre cei mai buni studenţi pe care i-a avut în cariera sa de prof. universitar. Iată că numai la 36 de ani, profesorul Nichifor are deja o carieră profesională meritorie, el fiind semnatarul a două lucrări istorice considerate de lumea ştiinţifică ca fiind de referinţă.
Aprecieri, dar şi observaţii pertinente, au venit din partea preotului cărturar Ioan Canciuc, un bun specialist în istoria medievală a Moldovei. Desigur, şi istoricii între ei au opinii diferite asupra câte unui concept sau teze legate de evoluţia în timp a unor aspecte din viaţa economică şi socială a comunităţilor.
Chiar prof. univ. dr. Emilian Bold a avut de obiectat asupra lucrării prof. Nichifor legat de faptul că în carte se evidenţiază un rol major al evreilor în dezvoltarea economică a localităţii Bucecea.
Ori prof. Bold a ţinut să remarce faptul că evreii, în afară de faptul că au înfiinţat crâşme şi au vândut românilor ţuică şi vin falsificate şi pe datorie, luându-le apoi pământul şi casa, n-au investit câştigurile lor în dezvoltarea serviciilor şi industriei locale, creând astfel locuri de muncă şi aducând civilizaţia orăşenească la ţară. La conacul de la Călineşti, cu boierul Radu Miclescu şi prof. univ. Bold am avut
o discuţie punctuală legată de contribuţia evreilor la dezvoltarea rurală şi urbană a localităţilor din Principatul Moldovei. M-a surprins realismul şi curajul de a spune adevărul despre implicaţiile comunităţii evreieşti în viaţa românilor, lucru rar întâlnit la intelectualii de frunte care se tem să rostească adevărul de frica de a nu fi acuzaţi de antisemitism sau că ar nega atrocităţile Holocaustului.
Ar fi multe de consemnat pe seama acestui eveniment dar, întrucât s-a filmat pentru un reportaj la Lumea lu’ Rotundu, mai reţin doar faptul că preotul paroh Vasile Cojocaru a avut o intervenţie care a şocat prezenţa, în sensul că el a ţinut să-şi manifeste intoleranţa faţă de adepţii altor culte sau religii, fiind nemulţumit de faptul că profesorul Nichifor, în cartea sa, n-a surprins în suficientă măsură rolul jucat de biserică în sânul comunităţii celor două localităţi. Întrucât am scris un editorial pe această temă, nu insist asupra acestui aspect.
Cert este că prof. dr. Iulian Cătălin Nichifor se anunţă a deveni o mare personalitate istorică a spaţiului botoşănean, ducând cu cinste mai departe stindardul arborat de marele nostru istoric Nicolae Iorga. Aceste aşteptări de la prof. Nichifor le-au formulat şi istoricii profesori prezenţi la eveniment: Dan Prodan, Constantin Cojocaru, Sergiu Manolache etc.
Reportajul realizat va fi difuzat pe Tele’M Botoşani, sâmbătă, 1 noiembrie, ora 19.00 şi este intitulat „Scormonitor în adâncul istoriei”.
Ioan Rotundu
de ziua de nastere a regelui Mihai 
