Fie că au venit din Borzeşti sau din Călugărenii Noi, Călugărenii Vechi, Durneşti, Epureni, Mihai Viteazu, Mândreşti, Plopenii Mari, Plopenii Mici, Sapoveni, Ungureni şi Vicoleni, cu mic cu mare ungurenenii au ţinut să arate cât de mândru dansează „Ursul” sau cât de jucăuşe sunt „Caprele” la întrecere cu „Căiuţii”.
Costumele au ilustrat perfect anumite obiceiuri rămase intacte până astăzi, transmise cu sfinţenie din tată în fiu. Dovadă au stat „generalii” de-o şchioapă, abia trecuţi de şapte ani, cu epoleţi şi caschete, soldaţii de 6 ani, înarmaţi până în dinţi cu puşti mai mari ca ei, ce păreau desprinşi din tabloul luptelor de la 1877, asistente, gospodine, ţigănci şi ţărăncuţe sadea, cu broboadă şi costume naţionale tradiţionale. Către amiază, de pe uliţele centrului de comună Ungureni veneau roiuri de mascaţi, adevărate crâmpeie de istorie,

Alături de profesorii îndrumători, copiii au făcut la Căminul Cultural parada obiceiurilor, iar pentru prestaţie primarul comunei Ungureni, Ilie Ivanache, le-a dăruit câte o diplomă şi un câte un colac rumen. „Cel mai frumos cred că s-au prezentat cei din satul Mihai Viteazu. Au venit în jur de 70 de persoane şi au prezentat impecabil colinde şi căiuţi şi orice. Doamna Zoiţanu, doamna Aurica Cojocaru au fost şi rămân sufletul acestor tradiţii,. Chiar dacă tradiţiile la ei sunt diferite faţă de restul comunei sunt cele mai frumoase” - ne-a declara primarul Ivanache, bucuros că i-am onorat invitaţia de a fi prezenţi la eveniment şi a consemna desfăşurarea acestuia.
Păcat de cei care n-au binevoit să participe. Greu i-a adunat anul acesta primarul, foarte greu faţă de ceilalţi ani.Şi mai greu a fost cu banii. Erau copii care au venit şi de la 14 km cu microbuzul şcolii ca să demonstreze că tradiţiile se păstrează intacte.
De pe toată comuna primarul Ivanache a strâns cam 55 de milioane de lei vechi pentru acest festival şi a mai primit de la francezi 500 de euro. Cu

Fără îndoială că tradiţiile culturale ale comunei Ungureni nu pot fi separate de personalitatea marelui profesor Eugen D. Nicolau, fondatorul căminului cultural din localitate şi a primei academii de artă populară din România, totul cu sprijinul ministrului Culturii de atunci Spiru Haret.
La Ungureni există o zonă folclorică de interferenţă, în sensul că peste cultura şi tradiţiile locale s-au mixat elemente culturale aparţinând etniei ucrainene, satul Mihai Viteazu fiind un sat de ucraineni venişi din zona Galiţiei şi Ruteniei. Prin acest ameste de culturi s-a creat o frumoasă tradiţie a locului, de unde şi succesul formaţiilor de tradiţii populare aparţinătoare de satul Mihai Viteazu.
Regretabil este faptul că la eveniment n-a participat nici un factor uman de decizie din administraţia judeţului şi nici de la Direcţia de Cutură, probabil cei în cauză având pe agenda de lucru a celei de-a treia zi de Crăciun lucruri mult mai importante de rezolvat decât să onoreze cu prezenţa un eveniment cultural cu adâncă semnificaţie pentru cultura judeţului. (Lavinia Preda)