Anchetă abuzivă a poliţiei supervizată de Lisenchi

Petronela Saucă a devenit angajata societăţii comerciale HYPERION CONSERV SRL Botoşani începând cu data de 1 decembrie 2003, aşa cum rezultă şi din cartea sa de muncă. Ea a fost angajată ca vânzător într-o gestiune colectivă, adică cu răspundere solidară din partea întregului colectiv de vânzători. Patronul firmei Ionel Nastasiu Iliescu dispune în data de 16 mai 2005 un inventar asupra gestiunii, rezultatul final fiind o lipsă de 67 milioane lei. Întreaga răspundere este pasată pe seama Petronelei Saucă, colega sa, Smărăndica Ţâmpău, soţie de poliţist, fiind considerată de patron ca neavând vreo mimplicare.
Numai că lucrurile s-au complicat, sau mai exact au fost complicate de către patronul Iliescu, care n-a respectat legea în litera şi spiritul ei. În primul rând, fiind vorba de o gestiune colectivă cu răspundere solidară, potrivit Legii 22/1969 privind angajarea şi răspunderea gestionarilor trebuia obţinut acceptul acestora că-şi asumă răspunderea de gestiune colectivă şi apoi trebuia formată garanţia materială şi în numerar.
Apoi, dacă în gestiune a apărut o lipsă, răspunderea revine în egală măsură tuturor celor care au avut acces în gestiune iar paguba produsă se recuperează de la aceştia proporţional cu salarul de angajare. Pe lângă faptul că nu s-au respectat prevederile Legii 22/1969, patronul a procedat şi la desfacerea contractului de muncă pentru Petronela Saucă în perioada cât aceasta se afla în concediu medical, fapt ce duce la nulitatea unei astfel de măsuri. Iar pentru că desfacerea contractului de muncă s-a făcut prin aplicarea art.61 lit. a din Codul muncii, adică pentru abateri disciplinare grave, din nou avem de-a face cu aplicarea greşită a legii. În primul rând articolul de lege invocat constituie baza legală a măsurii, dar desfacerea contractului de muncă trebuia operată în baza art.264 lit. f din acelaşi Cod al muncii. Şi iarăşi constatăm că măsura aplicată este nulă, pentru că atunci când se procedează la o desfacere a contractului de muncă pentru abateri grave se efectuează ancheta administrativă, lipsa acesteia sancţionând cu nulitatea decizia emisă.
Ori, în cazul lui Saucă patronul n-a dispus efectuarea anchetei administrative. În schimb, prin împrejurări ceţoaşe, Saucă este chemată la Poliţia Botoşani în seara zilei de 20 iunie a.c., la agentul de poliţie M. Puruşniuc. De ce a fost chemată o femeie însărcinată, seara, la ora 18.00, ca pe vremea miliţiei şi fostei Securităţi, singură şi fără i se spune pentru ce-i chemată sunt măsuri cum numai experimentatul şi mult hulitul miliţian Dorin Lisenchi le putea tolera subalternului său. La Poliţie Saucă a găsit-o pe Smărăndica Ţâmpău, cu soţul său poliţistul, care au stat cam o oră în camera lui Puruşniuc şi a dat o declaraţie numai de ei ştiută. După plecarea lui Ţâmpău, Puruşniuc a luat-o la anchetat, tot miliţieneşte, pe tânăra de numai 24 de ani, însărcinată, ameninţând-o să recunoască vina pentru întreaga lipsă în gestiune de 67 milioane lei.
Mai mult, a ameninţat-o în fel şi chip şi a pus-o să scrie ce i-a dictat el. Scăpată de sub teroarea poliţistului Puruşniuc, Saucă a adresat o reclamaţie şefilor poliţistului. A primit răspuns de la celebrul Dorin Lisenchi, prin adresa nr. 244.043/14 iulie 2005, cum că agentul de poliţie Puruşniuc a procedat cum se poate de corect. Pentru că evoluţia faptelor s-a complicat, Petronela Saucă s-a adresat cu o contestaţie Tribunalului Muncii. Fiindu-i desfăcut contractul de muncă în perioada cât este însărcinată şi în concediu medical, pentru abateri grave dar fără efectuarea anchetei administrative, ea are mari şanse de câştig iar patronul să-i plătească toate drepturile băneşti cuvenite.
Problema gingaşă rămâne cea a răspunderii pentru lipsa în gestiune. Patronul a fost păgubit cu 67 milioane de lei şi el trebuie să-şi recupereze paguba, pentru că aşa-i drept. Numai că stabilirea răspunderii şi recuperarea pagubei trebuie făcută tot cu respectarea legii. Adică vina să se împartă între Suacă şi soţia poliţistului Ţâmpău, pentru că au gestionat de-a valma valorile materiale ce le-au fost încredinţate.
Şi mai trebuie ca patronul să facă dovada, cu documente din contabilitate, a existenţei acestei pagube. Pentru că, se ştie din practică, patronii introduc în gestiune şi mărfuri fără documente, conducând o evidenţă extra-contabilă şi scoţând profit la negru. Totul cu complicitatea gestionarilor, care prind curaj şi îl fură cum pot şi ei. Iar când patronul are cheag, ca şi în cazul de faţă, poliţia îi sare în ajutor. Cazul este interesant şi-i vom urmări deznodământul. (Ioan Rotundu)
JD 13 octombrie 2005