Cu imaginea profesională compromisă definitiv pentru carierea sa de magistrat, Raluca Stâncescu a fost repusă pe funcţia de Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani chiar de către cel mai înalt for al justiţiei româneşti Consiliul Superior al Magistraturii.
Secţia de procurori din cadrul CSM, luând act de soluţia dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul 564/39/2017 de a dispune trecerea Ralucăi Stâncescu din stare de arest sub cea de control, judiciar pentru o perioadă de 60 de zile a ajuns la concluzia că suspendarea acesteia din funcţia deţinută nu se mai justifică. ÎCCJ a decis trecerea sub control judiciar la data de 24 august a.c. CSM-ul a decis repunerea pe funcţie la începutul acestei săptămâni. Decizia CSM-ului a fost luată într-un moment când asupra justiţiei se dă o luptă acerbă din partea liderilor politici PSD – ALDE pentru a o controla politic.
În cadrul acestei lupte, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, doi penali care conduc cele două Camere ale Parlamentului au reuşit să-i instige pe procurorii inspectori din cadrul Inspecţiei Judiciare asupra procurorilor DNA, pe ministrul Justiţiei Tudorel Toader să-l asmuţi asupra procurorului general Augustin Lazăr şi a procurorului şef al DNA Codruţa Koveşi, să tempereze zelul judecătorilor de la ÎCCJ în a mai trimite după gratii în stare de arest marii corupţi, făcându-le doar din deget prin a-i pune sub control judiciar.
O luptă se duce şi între procurorii din cadrul secţiei CSM asupra procurorilor DNA care au îndrăznit să ancheteze membrii guvernului pentru că au adoptat hotărâri în condiţii vădit abuzive şi cu încălcarea flagrantă a legilor în vigoare.
În acest context al luptei, iată Secţia de procurori a CSM-ului a dispus repunerea Ralucăi Stâncescu pe postul de Prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani. Este o palmă dată Codruţei Koveşi pentru că Stâncescu a fost reţinută de către procurorii DNA Suceava, care au acţionat sub directa coordonare a procurorului şef, botoşăneanca Mihaela Mihai Popa.
Prin această decizie, procurorii din cadrul CSM au dat o mare satisfacţie lui Dragnea şi Tăriceanu şi le-au confirmat acestora acuzaţiile lor că procurorii DNA fac arestări abuzive, stabilesc vinovăţii care nu se confirmă ulterior. Comentam cu vreo două săptămâni în urmă că structura CSM-ului s-a schimbat în favoarea PSD-ului cu 10 la 9. Adică 10 membri ai CSM fac jocul PSD-ului iar 9 continuă să susţină independenţa justiţiei. Iată că acest raport de forţe schimbat în favoarea PSD-ului a început să dea roade. Tăriceanu are a se felicita, pentru că el a fost iniţiatorul ca doi membri ai CSM să provină din sfera societăţii civile şi i-a găsit doi astfel de reprezentanţi care au avut de-a face cu legea penală.
Revenind la ceea ce am, sugerat în titlu, „războiul cumnatelor”, reamintesc că Raluca Stâncescu a fost căsătorită cu fratele actualului soţ al Mihaelei Mihai. Între cele două cumnate mocnea de mai mult timp o ură reciprocă. Aflată de fiecare dată în funcţie superioară faţă de Raluca Stâncescu, Mihaela Mihai a prins momentul potrivit răzbunării şi arestării Ralucăi Stâncescu când aceasta a fost reclamată pe mai multe canale că face parte dintr-o gaşcă de mafioţi botoşăneni, că este înhăitată cu ţiganul Cătălin Stavără şi că împreună îşi fac de cap.
În urma descinderilor procurorilor DNA Suceava şi a declanşării unor anchete, Stâncescu a fost acuzată de şantaj, instigare la favorizarea făptuitorului, instigare la compromiterea intereselor justiţiei şi divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice precum şi pentru conflict de interese. În acelaşi timp, partenerul său de viaţă, Cătălin Stavără, este acuzat de şantaj.
Cu aceste acuzaţii aduse magistratului Raluca Stâncescu de către colegii ei din DNA Suceava, judecătorii de la ÎCCJ au considerat punerea sub control judiciar a fi sancţiunea suficientă. Însă decizia procurorilor din CSM este una care zdruncină, zguduie teribil credibilitatea în actul de justiţie. Cum se poate ca de la cel mai înalt forum al justiţiei să se repună pe un post atât de important o persoană care este cercetată penal pentru mai multe presupuse infracţiuni?
Revenită pe post, Stâncescu va căuta să se răzbune pe toţi cei care au fost împotriva ei şi ca instaura din nou vechea teroare. Revenită pe post, ea are dreptul de a face anchete penale, deşi la rându-i este anchetată. Aflată sub control judiciar, ea trebuie să se prezinte la anumite intervale de timp la Poliţie. Ori, prin natura funcţiei Stâncescu poate oricând ancheta agentul de poliţie în faţa căruia este obligată să se prezinte.
Vedeţi câte anomalii s-au creat şi cât de mult s-a şubrezit credibilitatea justiţiei? Şi toate acestea drept consecinţe a unui război între magistraţi pentru că unii vor să fie controlaţi politic cum au mai fost iar alţii, fideli democraţiei şi adepţi ai statului de drept, vor ca justiţie să rămână independentă.
Ca pierdere colaterală, consemnăm victoria Ralucăi Stâncescu asupra cumnatei sale procurorul şef al DNA Suceava. Ce ţi-i viaţa?!