Am venit acum, spre seară,
Noi, cu urătura, iară,
Să-i urăm pe cititori
Pe cei vechi şi pe cei noi
Dar şi pe soţii Rotundu
Cei care ne-anină gându’
Că la anul care vine
Jurnalul va da mai bine
Să urăm de Anul Nou,
În vers cu profund ecou,
Urare de sănătate,
Cea mai bună decât toate!
Daţi cu foc din clopoţei
Şi din gură cu hăi, hăi!
Tot ce-au fost ăst an belele
Ploile de tot le spele,
Apele să le înece,
Fără jind noi le-om petrece.
Tot ce-a fost ăst an mai rău
Să se duc’acolo-n hău,
Niciodată să se-ntoarcă
Nici cu’o prăpădită arcă!
Daţi bice şi clopoţei,
Hai, cu toţii, cu hăi, hăi!
Daţi în draci orice durere
C-un pahar cu vin, c-o bere,
Cu-o friptură, cu o brânză,
Să meargă până la rânză!
Uitaţi tot ce-a fost meschin,
Cu o ţuică sau c-un vin!
Nu lăsaţi ca întristarea
Să vă strice înserarea!
Înc’odat’din zurgălăi
Şi, cu foc, din piept, hăi, hăi!
Anul Nou ce dă să-nceapă
Călăriţi-l ca pe-o iapă,
Ţineţi-l bine în frâu,
S-aveţi recoltă la grâu
Şi la orz, şi la secară,
Să vă bucuraţi la vară!
S-aveţi parte de succese,
Nicidecum şi de abcese!
Hai, sunaţi din zurgălăi
Tot în chiot şi-n hăi, hăi!
Zilnic să citiţi „Jurnalul…”
Vă crească întreg’ moralul!
Iar noi cu urătura,
Să ne merităm friptura,
Ţuica tare şi cu vinul,
Să nu mai simţim pelinul!
Să aveţi belşug tot anul
Şi în trai şi la „Jurnalul…”!
Ce-aşteptaţi atâta, măi,
Scandaţi tare, tot hăi, hăi!
Noi urăm în astă seară
Toţi cititorii din ţară
Şi pe cei duşi hăt, departe
Cale lungă ne desparte
Că, aşa-i la urătură,
Spunem cam orice din gură,
Că, aşa-i la sărbătoare,
Când e lumea băutoare,
Să zică şi vreo prostie
Dar discret, să nu se ştie!
Hai, din bici şi zurgălăi,
Daţi-i tare şi-un hăi, hăi!
Anul Nou ce dă să vină
Viaţa să v-o facă lină!
Cu iubire şi lumină
Sufletească şi divină!
Cu bucate dulci la masă,
Ca să vă simţiţi acasă!
Cu paharul tot mai plin
Cu nectarul cel de vin!
Ziceţi, măi,
Hăi, hăi!
Punem punct la urătură,
Să mai tac’a noastră gură
Mulţumind, cu plecăciune,
După datinile străbune
Iar, de-a ici, din Botoşani
Vă urăm la toţi: Mulţi ani!
(Ionel Bejenaru)