Este o încântare să poţi privi la dansul căiuţilor din Culiceni, raionul Herţa Ucraina, căiuţi, aşa cum i-am descris şi în reportajul din ediţia de ieri, total diferiţi ca format şi îmbrăcăminte faţă de căiuţii cu care suntem noi obişnuiţi.
Aseară, după ce s-a finalizat montajul, ajuns acasă am consultat din biblioteca personală mai multe monografii culturale ale unor localităţi din judeţ, respectiv Vorona, Tudora, Vf. Câmpului, Mitoc, inclusiv Coţuşca, pentru a găsi informaţii dacă modul în care s-au prezentat căiuţii din Culiceni au fost cândva un obicei comun. N-am găsit nicio informaţie care să conducă la concluzia unei trăsături comune, despărţită apoi prin desprinderea acestor teritorii de Ţara Mamă. Nici în studiile etnografice ale Angelei Paveliuc şi Dumitru Lavric nu am găsit vreo referire la acest mod de a îmbrăca căiuţii în pr5eajma Anului Nou.
În schimb, acum doi ani, tot la Coţuşca, au venit cu căiuţii cei din Draniţa, localitate din raionul Noua Suliţă, raion vecin cu Herţa. Satul Draniţa se află la graniţa dintre Ucraina şi Republica

Cum ambele localităţi sunt din afara perimetrului geografic al Bucovinei de Nord, este lesne de înţeles că nu se poate vorbi de o influenţă bucovineană. Nici în Bucovina noastră nu s-a constatat un asemenea obicei. Dar nu putem vorbi de vreo influenţă slavă, ucrainenii, ruşi, neavând în tradiţia lor astfel de datini şi obiceiuri. Ar fi interesant de ştiut de unde se trage acest obicei atât de frumos. Poate că vreun etnograf din generaţia tânără va fi curios să afle.
La montaj am fost destul de generoşi cu Dan Doboş, directorul Orchestrei Rapsozii Botoşanilor, alocându-i din cele două ore cât este durata întregului reportaj 20 de minute. Am considerat că este firesc să-i alocăm un timp generos pentru că este fiu al comunei Coţuşca iar melodiile cântate se potrivesc cu atmosfera din noaptea de Revelion.
Din păcate, timpul limitat al emisiunii nu n-e permis să difuzăm tot ce s-a filmat. Cel mai greu a fost de luat decizia la ce să renunţăm. Fără supărare pentru cei din Coţuşca, dar fiind gazdă, de la ei am tuns cel mai mult.
Reportajul merită a fi vizionat atât pentru ineditul datinilor şi obiceiurilor cât şi pentru că el înmănunchează în pragul anului ce se constituie în Centenarul Unirii românii din cele trei ţinuturi istorice: Bucovina, Basarabia şi Moldova.