Pentru că iarna ne-a cam strâmtorat cărările de a mai pleca prin judeţ, am considerat că a sosit un nou moment ca să mai aruncăm o privire peste zbucium vieţii culturale botoşănene şi să vedem ce personalităţi merită a fi înscrise în prestigioasa galerie a istoriei culturii noastre locale. Şi, iată că de această dată atenţia noastră s-a concentrat asupra Marianei Honceru, o ferventă creatoare şi susţinătoare a folclorului nostru popular.
Originară din localitatea Ungureni, o localitate ce musteşte în tradiţii şi obiceiuri populare de o vechime respectabilă, Mariana Humelnicu, pe numele de domnişoară, s-a simţit atrasă de aceste străvechi obiceiuri şi încet, încet paşii vieţii sale s-au îndreptat spre a găsi diverse şi multiple mijloace de a pune în valoare acest tezaur folcloric ce a făcut din comuna Ungureni una de invidiat, lăsându-i fără grai pe francezii cu care comuna s-a înfrăţit în perioada postdecembristă.
Şi cum să nu se îndrăgostească Mariana Humelnicu în tinereţile sale, de obiceiurile ce vin din adâncul unei istorii creată de artişti populari anonimi, când aceste obiceiuri continuă să aibă o viaţă tot atât de proaspătă de parcă ieri s-au născut din viul grai al localnicilor.
Mai fiecare generaţie de localnici a dat comunei Ungureni câte o personalitate care s-a aplecat cu atenţie asupra zestrei culturale şi a avut grijă s-o consemneze în scrierile sale pentru ca aceste comori nepreţuite să nu se piardă din memoria colectivă. Însă deasupra tuturor acestor personalităţi s-a ridicat fără de egal profesorul Eugen Neculau, cel care avea să întemeieze în 1936 la Ungureni prima Universitate Populară din România.
În urma profesorului Neculau a rămas o uriaşă arhivă de documente în care s-au consemnat obiceiurile şi tradiţiile locuitorilor din satele de pe Jijia de Sus. Cinci volume au fost deja editate post-mortem prin grija omului de cultură din Cordăreni, etnograful Marcel Lutic, acum director şi cercetător ştiinţific al Secţiei de Etnografie din cadrul Muzeului Moldovei din Iaşi.
Dacă cu multe zeci de ani hn urmă profesorul Neulau consemna, spre folosul generaţiilor viitoare, tot ce însemna obiceiuri ale locului, iată că Mariana Humelnicu s-a angajat să aducă pe scenă, spre încântarea spectatorilor, frumoasele tradiţii.
Plecată din Ungureni cu mulţi ani în urmă, căsătorită Honceriu, Mariana a lucrat multe zeci de ani bibliotecară la Uzinele Textile Moldova din Botoşani. Din această
funcţie timpul i-a permis să se dedice activităţilor culturale şi a făcut-o cu trup şi suflet aşa cum numai un mare iubitor de cultură ştie s-o facă.
A creat grupuri vocale de folclor, a creat brigăzi artistice de satiră şi umor, a creat coruri şi a scris numeroase texte prin care a consemnat, precum cronicarii, fragmente din viaţa tumultoasă de uzină dar şi din viaţa socială a familiilor muncitoreşti. Însă ce este de remarcat şi care dă autenticitate personalităţii sale de om de cultură, sunt nemuritoarele versuri care au stat la baza unor cântece ce au devenit celebre. Versurile la Sârba de la Flămânzi, melodie cântată de peste 30 de ani de către botoşăneanca Laura Lavric, poartă semnătura sa, cum multe alte cântece. Să mai adaug şi creaţia sa de o sensibilitate patriotică ce numai din sufletul unui moldovean sadea putea izvorî. Mă refer la versurile cântecului Dorul Basarabiei, melodie cântată de moldoveanul Ion Paladi.
După 1986 a lucrat la Casa sindicatelor din Botoşani, contribuind la îmbogăţirea tezaurului folcloric botoşănean prin a scrie versuri de cântece populare, prin a organiza grupuri vocale şi de dansatori cu care a avut frecvente ieşiri peste hotare.
Acum, pensionară fiind, Mariana Honceru n-a abandonat crezul său de-o viaţă: acela de a susţine şi promova cultura botoşăneană. A format un grup folcloric numit Vatra, femei şi bărbaţi pensionari, cu care continuă să susţină spectacole.
Personalitatea Marianei Honceriu este una plenară în domeniul culturii şi imposibil de surprins într-un reportaj de presă, oricât de mult ar încerca autorul să-i sintetizeze munca.
Am avut fericitul prilej de a dialoga cu Mariana Honceru şi a realiza un reportaj pentru emisiunea Lumea lu Rotundu, reportaj care va fi difuzat pe TeleM sâmbătă, 1 februarie a.c. Este un reportaj ce, cu siguranţă, va trezi în sufletul botoşănenilor nostalgia anilor din tinereţe, nostalgia acelor vremuri când bunicii şi bunicile noastre, la vremuri de iarnă, se adunau şi cântau cântece de dragoste, de jale şi viaţă amară, de dor după cei dispăruţi şi dansau sârbe şi hore pe muzica unor lăutari sadea care făceau strunele viorii să plângă sau să râdă.
Mariana Honceru continuă să ducă o viaţă activă în plan cultural şi continuă să creeze versuri pentru cântece, adăugând noi diamante tezaurului nostru folcloric. Pentru munca sa în folosul culturii botoşănene Mariana Honceru n-a fost răsplătită cu medalii sau diplome şi nici cu onoruri publice din partea autorităţilor botoşănene. Nu i-a mulţumit nimeni oficial pentru ce a făcut şi continuă să facă. Nu pentru medalii şi diplome a făcut ea ce-a făcut. Nu poate o bucată de metal sau de hârtie să dea mai multă strălucire unei cariere profesionale decât crezul de-o viaţă al închinat acestei pasiuni.
secretar general adjunct la Justiţie îl trimite pe fostul consilier al lui Ponta, de la familia căruia premierul îşi luase casă în circumscripţie
