„Vocea României” privind Centenarul Unirii auzită la Botoşani

Ieri, la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani a avut loc un simpozion dedicat Centenarului Unirii. Organizat de către directorul Aurel Melniciuc şi şeful Secţiei de memorialistică, istoricul militar dr. Sergiu Balanovici, simpozionul a avut ca invitaţi de prim rang doi universitari din Chişinău, Republica Moldova.
Cunoscuţi deja de către cititorii Jurnalului din reportajele scrise şi dedicate Centenarului Unirii, dar şi din reportajul televizat intitulat „Vocea Basarabiei” difuzat în cadrul popularei emisiuni Lumea lu Rotundu,
istoricul cercetător Ion Negrei din cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi vicepreşedintele Asociaţiei istoricilor Chişinău însoţit de către prof.univ.dr. Anatol Petrencu, fost decan al Facultăţii de Istorie Chişinău au abordat în discursul lor contextul politico-militar din Basarabia anilor 1917 – 1918.
Dacă istoricul Ion Negrei a făcut o incursiune în starea situaţiei politice a Rusiei ţariste premergătoare şi după Marea Revoluţie Socialistă din octombrie 1917, prezentând şi o stare a situaţiei politice din Basarabia, colegul său universitar s-a aplecat asupra reformelor la care a fost supusă Basarabia după unirea cu România. Este vorba de reforma agrară, administrativă şi juridică care, în final, au adus o vizibilă prosperitate şi un ridicat grad de civilizaţie Basarabiei ţinută în stadiu medieval de către politica ţarilor Rusiei.
Bun cunoscător al istoriei ţariste, Anatol Petrencu a făcut o incursiune şi în noua stare politică a Rusiei devenită Uniunea Sovietică. Peste 10 milioane de ruşi au căzut jertfă puterii bolşevice a lui Lenin şi Stalin pentru că în proaspăta Uniune Sovietică să fie instalat comunismul. Politicieni cu vederi liberale şi democratice, oameni de cultură şi educaţie, ruşi care prin muncă dobândiseră o avere personală, militari de carieră care serviseră sub regimul ţarist au fost declaraţi duşmani ai poporului şi executaţi, deportaţi în Siberia unde au murit de frig sau aruncaţi în închisori unde au murit de foame pentru că nu li s-a asigurat un minim de hrană.
Simpozionul istoric a fost urmat de o lansare de carte prezentată de către profesorul botoşănean dr. Dan Prodan. Este vorba de volumul intitulat „Unirea Basarabiei cu România”, o colecţie de documente şi scrieri ale profesorului botoşănean Emil I. Diaconescu. De fapt volumul este o reeditare a cărţii profesorului Diaconescu care a fost publicată sub titlul „Ce reprezintă Basarabia în conştiinţa botoşănenilor în 1918?”
Volumul, îngrijit de către istoricii Sergiu Balanovici şi Gheorghe-Florin Ştirbăţ, ambii din cadrul Muzeului, se constituie într-un preţios izvor de documentare pentru istoricii care vor să cunoască în detaliu situaţia premergătoare unirii Basarabiei cu România.
De remarcat şi momentul în care actorul Cezar Amitroaie de la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani a dat citirii decretului regal emis de regele Ferdinant prin care s-a legiferat unirea Basarabiei cu România.
Evenimentul dedicat Centenarului Unirii s-a încheiat cu un recital al soţilor Oleg, moldoveni stabiliţi în Botoşani
De la eveniment au lipsit politicienii şi bine au făcu. Social-democraţi sau liberali ar fi fost depăşiţi de im portanţa simpozionului.
Astăzi, un eveniment similar va avea loc la Dorohoi în organizarea profesorului istoric dr. Vasile Adăscăliţei.
Evenimentul a fost filmat pentru a fi difuzat în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu de sâmbătă, 31 martie, pe Tele’M Botoşani începând cu ora 19.00