La început i-a fost destul de greu şi nici în momentul de faţă nu-i este uşor dar a reuşit să învingă principalele greutăţi. Ferma îşi are sediul în Plopenii Mari, deasupra dealului, cum spun localnicii. A cumpărat imobilele ce-u rămas din fosta secţie SMA şi le-a amenajat propriilor nevoi. Sediul fermei nu este unul luxos dar nici prea sărăcăcios. Clădirea birourilor are parter şi etaj, bine întreţinută şi călduroasă la vreme de iarnă.
În curtea largă are parcate o parte din utilaje, o basculă automată pentrtu cântărit TIR-urile şi staţia de depozitare a cerealelor. Staţia de depozitare este una modernă şi are capacitatea de 4.000 de tone. A construit-o cu fonduri europene. Valoarea investiţiei s-a ridicat la 1,8 milioane euro. Jumătate din fonduri a primit de la Uniunea Europeană, jumătate le-a suportat din buzunarul propriu.
Anul agricol 2013, deşi a fost unul prielnic pentru agricultură, nu l-a îmbogăţit defel. La porumb a obţinut producţii de 8.700 kb boabe la ha, la sfecla de zahăr 62 tone, rezultate bune a avut la grâu şi la rapiţă.
Faţă de anul 2012, producţia anului 2013 a fost mult mai bogată la nivelul întregii ţări. S-a aşteptat ca preţurile să scadă, după socoteala lui cam cu 30% faţă de anul 2012. Socoteala sa nu s-a potrivit pentru că preţurile la cereale au scăzut cu 60% faţă de cele din anul anterior. Chiar dacă producţia a fost bogată, banii luaţi pe ea au fost extrem de puţini. Mai puţini ca în anul 2012.
Când a calculat rambursarea ratelor la bancă, dobânzile aferente, costul semănăturilor de toamnă, plata peste iarnă a celor 22 de angajaţi cu contract de muncă, plata seminţelor etc. a constatat că se apropie de zero. Adică s-a ales cu un câştig extrem de mic faţă de munca depusă peste an. Dar este bucuros că n-a trebuit să aducă bani de acasă, cum s-a întâmplat în alţi ani.
O problemă cu care se confruntă inginerul este cea a forţei de muncă. Acum se bazează pe tractoriştii în vârstă, în care are încredere că nu dau lucrările peste cap. Dar vrea să-şi
întinerească colectivul. Numai că tinerii nu prea au chef de muncă, nu ţin la utilaje, nu sunt interesaţi să înveţe cum se lucrează cu acestea. Apoi, probleme mai are şi când este nevoie de forţă de muncă sezonieră. Oamenii nu mai vor să lucreze la câmp. Au şi o explicaţie. Nu vor să-l îmbogăţească pe inginer cu munca lor. Se simt mai bine vara la umbră şi seara la bar. Inginerul Temciuc se teme că noua generaţie de tineri din mediul rural se depărtează de munca la câmp, de muncile agricole, de creşterea animalelor şi nu peste mult timp fermieri ca el vor avea mari probleme cu forţa de muncă. Un alt aspect care-l doare mult este modul în care startul acordă subvenţiile la combustibil. Pentru acest an n-a primit nici un leu din subvenţia la motorină iar ce tot flutură guvernul că plăteşte şi n-a plătit încă se referă la trim. IV a anului 2012.
Şi sistemul de creditare este unul dificil. Doar CEC Bank a oferit un produs de creditare ceva mai avantajos. Temniuc se teme că avantajele oferite de CEC Bank ar putea fi anulate de scandalul cu Ioana Băsescu. În opinia inginerului, creditul luat de Ioana Băsescu a fost perfect legal. În aceleaşi condiţii a angajat şi el credite de la CEC Bank. Dar se poare că în spatele scandalului creat pe seama Ioanei Băsescu stau interesele celorlalte bănci de a scoate CEC Bank de pe piaţa creditelor în agricultură.
Scumpirea accizei la combustibil începând cu 1 ianuarie 2014 va fi dezastruoasă pentru agricultură. Şi aşa Guvernul nu plăteşte la timp subvenţiile, dar dacă şi mai scumpeşte motorina mulţi fermieri nu vor mai avea bani s-o cumpere pentru a putea lucra pământul. Numai ce Guvernul Ponta anunţase că va mări subvenţia la motorină şi prin creşterea accizei a luat dublu înapoi.
La sectorul zootehnic, inginerul a făcut o mişcare care i se pare de viitor. A încrucişat rasa de oi karakul cu una de carne adusă din Anglia. Acum se află la a treia generaţie de fătări. Dacă lâna nu o poare valorifica, pielicelele şi pieile mai puţin, carnea are desfacerea asigurată. Şi laptele de vacă îl valorifică avantajos printr-un procesator botoşănean.
Una peste alta, inginerul Njicu Temciuc a pus la punct o fermă agrozootehnică de viitor. Mai multe veţi putea afla urmărind emisiunea Dinamica economiei de sâmbătă, ora 20.00, pe TeleM Botoşani.
memorandumurile şi acordurile de investiţii semnate - proiecte care adunate depăşesc 5 miliarde de euro
