Acesta, din motive absolut criminale, a decis īnlocuirea lui Valentin Coşereanu din fruntea Memorialului Mihai Eminescu de la Ipoteşti. Premergător īnlăturării acestuia, sub Ţābuleac s-a pus la cale o majoră intoxicare a presei locale cu fel de fel de acuzaţii la adresa lui Coşereanu. Amintesc numai acuzaţia că ar fi făcut dispărută o colecţie de bijuterii dar şi nişte icoane de patrimoniu, că ar fi fraudat fondurile Memorialului şi că se comportă cu personalul īntr-un mod discreţionar.
Ţābuleac a găsit īn rāndul funcţionarilor de aici şi cozile de topor necesare să-i susţină acuzaţiile.
Īnlăturarea lui Valentin Coşereanu s-a făcut īn momentul īn care acesta tocmai obţinuse titlul de cercetător eminescolog dr. iar lucrarea sa de doctorat intitulată Eminescu realitate şi sublimare poetică, prefaţată de īnsuşi preşedintele Academiei Romāne, academicianul Eugen Simion a fost inclusă īn colecţia unicat de volume dedicate marelui poet şi intitulată Eminesciana.
Coşereanu a fost sacrificat de către Ţābuleac pentru a fi īnlocuit cu Miluţă Jijie, un neica nimeni, fost economist la o fabrică de şuruburi şi total străin de uriaşa valoare a operei eminesciene, numai parţial cercetată.
După ce Coşereanu a fost īndepărtat, toate acuzaţiile care i s-au adus s-au constat
că nu sunt reale dar răul a fost produs iar imaginea īn plan naţional a Memorialului s-a prăbuşit. Pānă īn momentul de faţă, crima culturală comisă de Mihai Ţābuleac n-a fost pedepsită dar eu mai sper să prind şi acea vreme. Pānă atunci, ori de cāte ori voi avea prilejul voi aminti botoşănenilor existenţa acestei crime pentru a nu fi ştearsă din memoria colectivă. La preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani a venit rāndul liberalului Florin Ţurcanu. Īn loc ca acesta să repare la Ipoteşti ce-a stricat Ţābuleac, dimpotrivă, s-a bucurat să-l menţină pe Jijie īn funcţie iar comisia de examinare l-a notat cu 10. O bătaie de joc la adresa memoriei lui Eminescu, un gest de neiertat vreodată de istorie dar imposibil de īnţeles pentru Florin Ţurcanu.
Ce-a īnceput Ţābuleac, a continuat Ţurcanu. Decapitarea culturii de profesionişti şi politizarea acesteia a continuat. I-a venit rāndul şi lui Ion Ilie (foto 2). Trec peste implicaţiile sale īn politica PSD, pe care le-am sancţionat ori de cāte ori am avut prilejul, dar nu pot să nu recunosc că acesta a slujit cu credinţă cultura botoşăneană şi i-a ţinut flacăra aprinsă la cel mai īnalt nivel.
Politica avea să-i distrugă cariera de om de cultură. Īn campania alegerilor locale din vara lui 2012 Ion Ilie striga peste tot să fie votat preşedinte al CJ liberalul Florin Ţurcanu.
Ajuns preşedinte, Ţurcanu l-a obligat
pe Ion ilie să părăsească conducerea Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Tradiţiilor Culturale. Īn locul său l-a scos de la subsolul Muzeului judeţean pe restauratorul īn ceramică Aurel Melniciuc. Străin de tradiţiile culturale botoşănene, străin de zonele etnofolclorice ale judeţului, ajuns īn funcţia de director la CJCPTC Melniciuc a făcut ce i-a cerut Ţurcanu: politizarea activităţilor culturale. Se aude că Melniciuc a cam risipit nişte fonduri ale instituţiei şi va trebui să dea socoteală. A urmat la rānd maestrul Ioan Cobālă *foto 4), directorul şi dirijorul Orchestrei de muzică populară Rapsozii Botoşanilor.
Omul a pus bazele acestei orchestre pe care a făcut-o cunoscută īn ţară şi īn lume. Ţurcanu l-a umilit ca om şi i-a umilit cariera profesională , trimiţāndu-l la pensie. Acum orchestra a ajuns de rāsul curcilor şi nu mai este invitată de televiziuni şi nici pe la festivalurile din ţară şi străinătate.
Apoi, Ţurcanu şi-a concentrat atenţia asupra directorului Muzeului Judeţean Botoşani, profesoara de istorie Lucica Pārvan (foto 1), o profesionistă īn domeniu despre care vorbea cu respect şi regretatul prof. Ionel Bejenaru, chiar dacă cāteodată nu-i convenea că acesta īl mai lua la īntrebări cānd stătea prea mult prin baruri, citind ]n paharele cu votcă şi sticlele cu bere.
Pe Pīrvan, Ţurcanu a obligat-o să plece la pensie, deşi aceasta mai putea rămāne īn funcţie avānd īncheiat un contract de manager pānă
īn anul 2016. După ce a eliberat locul, Ţurcanu l-a preparat pe Aurel Melniciuc să-i ia locul. Se pare că şi Ţurcanu şi-a dat seama că Melniciuc a cam sărit calul īn cheltuirea unor fonduri pe evenimente culturale şi speră să-l salveze de la vreo răspundere pierzāndu-i urma. Deşi nu īndeplineşte condiţii de vechime, Melniciuc s-a prezentat singur la concursul pentru director al Muzeului şi l-a cāştigat. Īl informez pe această cale că s-ar putea să nu stea prea mult pe scaunul de şef al Muzeului pentru că cineva īăi va oferi o surpriză greu de digerat.
A mai rămas un singur bastion, simbol al culturii botoşănene, un bastion apărat de profesoara Cornelia Viziteu (foto 3), directorul Bibliotecii judeţene Mihai Eminescu Botoşani. Ţurcanu a īncercat īn două rānduri s-o īndepărteze din funcţie dar n-a reuşit. Dacă scapă cu basma curată din recursul aflat pe rol la Curtea de Apel Suceava, fiind condamnat īn primă instanţă la īnchisoare cu suspendare pentru fals īn acte publice, Ţurcanu va relua lupa de īnlăturare din funcţie a Corneliei Vizitez.
Probabil că mai are vreun analfabet sau vreo rudă prin Suliţa pe care s-o cocoţe īn acest post. Dacă tot se află īn fruntea instituţiei eminesciene de la Ipopteşti un specialist īn şuruburi de ce n-ar pune şi īn fru8ntea bibliotecii eminesciene un specialist īn creşterea oilor de rasă ţurcană.
Ioan Rotundu
Vezi la ce se asteapta anul viitor consultantii si oamenii de afaceri din industrie, constructii, imobiliare s.a
