lege a ticăloşilor menită să ne umilească la propriu

Legea nr. 376/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale au stabilit şi impozitarea bacşişului oferit de clienţi ospătarilor sau barmanilor.
Potrivit noii reglementări intrate în vigoare de la 1 ianuarie a.c., un client poate oferi bacşiş ospătarilor sau barmanilor numai în anumite condiţii legiferate.
Iată cum este definit bacşişul prin lege: „Prin bacşiş se înţelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 - «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor». Bacşişul nu poate fi asimilat, din punctul de vedere al TVA, unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.”
Prima nedumerire: dacă bacşişul este asimilat donaţiei, de când în România donaţiile sunt impozitate? Avem dovada cât de ticăloşi pot fi actualii guvernanţi PNL – PSD, mai ales că legea a fost iniţiată de socialistul fost ministru PSD de Finanţe Orlando Teodorovici.
Sistemul de plată al bacşişului este în realitate un abil mijloc tehnic de umilire atât a clientului cât şi a ospătarului. Ospătarul va întocmi nota de plată şi, spăşit, cu multă umilinţă şi jenă, mai ales din partea celor cu o educaţie sănătoasă, se va prezenta la masa clientului pentru a-l întreba dacă oferă bacşiş. Iar clientul, pus în faţa unei solicitări jenante, poate privit cu curiozitate de vecinii de masă, de ruşine va spune cu jumătate de gură că da.
Întrebarea ospătarului va veni şi mai umilitoare când îi va cerşi clientului să-i spună cât dintre 5 şi 15% din valoarea consumată oferă bacşiş. Iar clientul, ca să nu fie catalogat zgârcit, va oferi un procent semnificativ. A doua oară clientul, fie că nu va mai da prin acel restaurant, fie va replica ospătarului că-i dă bacşiş dar care să nu fie impozitat. Este de aşteptat ca inventivitatea clientului şi a ospătarilor să rezolve problema bacşişului pe lângă lege.
Dar marea problemă vine acum pe capul patronului de local. El va trebui să-şi complice activitatea de evidenţă contabilă cu noi forme birocratice pentru a contabiliza şi fiscaliza bacşişul. Dar marea problemă va fi la împărţire. Vor veni la masa cu bucate a ospătarilor bucătarii, spălătorii de vase, personalul auxiliar, poate şi cei de la contabilitate pentru că vor susţine cu toţii că au contribuit la obţinerea bacşişului.
Apoi apar divergenţele dintre ospătari. Unul este harnic, serviabil, glumeţ cu clientul şi se face simpatic, fiind răsplătit cu un bacşiş. Altul este ticăit, chiţibuşar, se uită urât la client sau chiar îl repede şi nu va primi nimic dar va primi cotă parte din munca celuilalt.
Nici patronul nu va rata ocazia să-şi tragă partea sau să-i fure pe beneficiarii bacşişului prin a ascunde suma exactă colectată. În aceste condiţii, în câteva luni restaurantele şi barurile vor rămâne fără angajaţi.
Precum putem constata, prin această lege s-a creat un diabolic mecanism de destrămare a unui colectiv de muncă dintr-o unitate de alimentaţie publică, între angajaţi şi clienţi. Toată lumea va fi nemulţumită iar Guvernul nu va încasa mai mulţi bani la buget dar a semănat inteligent o nouă dihonie socială prin care să ne abată atenţia de la hoţiile lor.
Este ştiut că angajaţii din HORECA (hoteluri, restaurante, cafenele) sunt cei mai prost plătiţi, cu salariul minim pe economie, pe motiv că realizează bacşiş. Dar puţinii care mai acceptă să lucreze o fac pentru că trăiesc din acest bacşiş zilnic. Ştiu ospătari care au plecat acasă seara cu buzunarul gol şi plângeau la propriu că au de hrănit copiii sau alte cheltuieli presante. Cum bacşişul va fi plătit de acum înainte o dată pe lună, şi puţinii care mai lucrează vor pleca să-şi caute alt loc de muncă. Criza va apărea odată cu deschiderea noului sezon estival când pe litoral patronii nu vor mai avea ospătari sezonieri de vreme ce aceştia nu vor mai fi atraşi de câştigul bacşişului.
Poate vreo asociaţie ce se ocupă de aspectele discriminatorii va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării să constate că această lege este discriminatorie şi umilitoare atât pentru client cât şi pentru ospătar.
În ce mă priveşte, dacă mă voi afla în situaţia de client, voi da bacşiş oficial 1 leu iar ospătarului, dacă merită, o donaţie personală. Donaţia personală nu este sancţionată de către nicio lege şi sper că actualii ticăloşi din PNL – PSD să nu meargă mai departe cu ticăloşiile lor.