Pentru monopolul asupra drepturilor de autor rămase nerevendicate de nimeni din familia lui Ioan Stan Pătraş, drepturi privind partea artistică care ornează crucea, respectiv figurile omeneşti pictate în stil naiv şi partea de sculptură-vopsire care dă caracter de unicitate crucii şi-a exprimat revendicarea Dumitru Pop (foto 1), fost ucenic al lui Pătraş.
Dumitru Pop se consideră îndreptăţit să fie singurul deţinător al mărcii „Cimitirul vesel” şi al modului artistic de realizare a crucilor, el posedând şi diplomă de sculptor-pictor obţinută la Şcoala Populară de Artă Baia Mare.
Tabăra adversă lui Dumitru Pop este reprezentată de Vasile Stan Colţun (foto 2), om la aproape 80 de ani, fost ucenic al lui Pătraş şi, după cum pretinde, realizatorul crucii care acum poate fi văzută la mormântul lui Ioan Stan Pătraş. Vasile Stan susţine că crucea lui Pătraş a fost lucrată în timpul vieţii acestuia, sub supravegherea strică a maestrului, şi că epitaful scris este chiar creaţia lui Pătraş.
Vasile Stan vrea ca crucile concepute de Pătraş să poată fi realizate de toţi cei care vor învăţa acest meşteşug de la cei doi meşteri ai lui Pătraş care mai ştiu cum să confecţioneze crucile. Este vorba de Dumitru Pop şi de nepotul lui Vasile Stan. Cum Dumitru Pop se consideră singurul moştenitor al maestrului Pătraş, a înregistrat la OSIM marca „Cimitirul vesel” şi condiţiile artistice de înnobilare a crucii.
Furioşi, cei din tabăra lui Vasile Stan l-au dat în judecată. Dumitru Pop a pierdut procesul atât la Tribunalul Bucureşti cât şi la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie iar cele două mărci
ale sale înregistrate la OSIM au fost anulate. Dumitru Pop crede că a pierdut procesul pentru că s-a luptat cu o conspirate a adventiştilor, Vasile Stan fiind fost şef al adventiştilor din Săpânţa şi cu mare influenţă la şefii adventişti de la Bucureşti care s-au implicat în acest proces împotriva lui.
Vasile Stan a recunoscut că este adventist şi că nu au cultul crucii şi al icoanelor dar a negat cu vehemenţă că şefii lui adventişti de la Bucureşti s-ar fi implicat în vreun fel proces.
Cu procesul pierdut, meşterul popular Dumitru Pop crede că viitorul „Cimitirului vesel” din Săpânţa este pus sub semnul întrebării deoarece libertatea de a meşteri cruci dată de instanţa de judecată la toţi nepricepuţii va altera partea artistică a crucilor şi va diminua impactul emoţional asupra turiştilor, ceea ce va duce la alterarea celebrităţii cimitirului. Mai susţine Dumitru Pop că noii meşteri de cruci folosesc la confecţionare mijloace mecanice de prelucrarea lemnului şi nu mijloace manuale, ceea ce iarăşi scade valoarea artistică a lucrării.
Aş fi vrut în punct de vedere al părintelui Grigore Luţai, preotul care păstoreşte cimitirul din 1990, de curând şi cu feciorul său preotul Iustin , dar părintele Grigore a refuzat orice comentariu cu privire la lupta dintre cele două tabere declarând că el vas avea grijă ca „Cimitirul vesel” să fie în continuare o atracţie turistică, în mod special pentru străini.
Ceea ce se petrece la Săpânţa este ceva tipic românesc bazat pe principiul să fie moartă capra vecinului. Moroşenii se pretind a fi urmaşii dacilor liberi. Istoric sunt ce pretind a fi dar înainte de toate sunt români. Dovadă certurile dintre cele două tabere care pot duce la distrugerea unui obiectiv istoric ce a adus celebritate României în întreaga lume. Este o luptă de orgolii alimentată puternic şi de anumite interese de ordin religios.
Reportajul realizat v şi intitulat „Tristeţea „Cimitirului vesel” se va difuza sâmbătă, 4 noiembrie, pe Tele’M Botoşani în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu, începând cu ora 19.00.
Avertizez decidentii politici sa nu bage Romania intr-o aventura cu final trist / Clamata revolutie fiscala se va transforma in bulversare fiscala / Mega-topaiala fiscal-bugetara 
