După 1990, lucrările au fost sistate. Vreo doi ani, guvernarea PDSR-ul, cu Roman şi Stolojan premieri, au acordat pentru investiţie sume care să acopere cheltuielile de conservare, fără a se continua lucrările. În perioada 1992 – 1996, parlamentarii botoşăneni, opt din zece social-democraţi, au tot perorat prin adunările publice că ei susţin şi insistă ca lucrările la linia ferată Hârlău – Flămânzi să fie reluate. Nu s-au reluat, în schimb, agregatul de săpat tunele, aflat în tunelul dintre Hârlău şi Frumuşica, a fost retras. Ca să fim drepţi, s-a montat podul la ieşirea din Hârlău (foto 1), dar a rămas la fel ca în ziua de astăzi pasarela lungă de peste 100 metri, ce leagă dealul Hârlăului cu cel al Delenilor (foto 2). Aceste lucrări s-au efectuat după 1996, când la putere a intrat CDR-ul. Cei trei parlamentari ai CDR, senatorul liberal Dinu Secrieu, deputatul ţărănist Eugen Hilote şi social-democratul lui Cunescu, Dumitru
Dumitru Sandu au preluat din zbor promisiunile de până în 1996 ale parlamentarilor PDSR, perorând şi ei prin adunările şi întrunirile publice cât de preocupaţi sunt să obţină fonduri pentru finalizarea investiţiei căii ferate Hârlău – Botoşani.Vorbe şi iar vorbe, că premierii care s-au succedat la guvernarea CDR n-au băgat în seamă nici măcar o clipă această investiţie. În 1998, când încă Lucian Feodorov mai era subprefect de Botoşani din partea partidului lui Sandu şi Dănuţă, cum era numit la Botoşani PSDR-ul lui Sergiu Cunescu iniţiază şi reuşeşte să finalizeze o lucrare importantă privind economia judeţului, intitulată „Cartea verde a judeţului Botoşani”. În această lucrare, la comuna Frumuşica, se menţionează că dezvoltarea comunei se va asigura prin trecerea căii ferate dinspre Hârlău spre Flămânzi. În afară de această menţiune scriptică, nimic nu s-a întâmplat.
Cum stăm astăzi cu această investiţie? După 16 ani de la încetarea lucrărilor aproape că nici nu se mai observă terasamentul construit până la Flămânzi. Doar porţiuni din el, restul fiind spălat de ape sau transformat în drum agricol de către căruţe şi faetoane. Podul de la ieşirea din Hârlău (foto 1) a ruginit şi, probabil, că necesită o întreţinere majoră şi cheltuitoare ca să devină utilizabil, în caz că lucrările vor fi reluate. Subansamblele de urmau a fi montate la pasarela dintre Hârlău şi Deleni, depozitate direct pe pământ şi metalice fiind, sunt mâncare serios de rugină. Multe dintre ele vor trebui înlocuite cu altele noi. Tuburile sau pătratele de beton care se puteau vedea în
zona Deleni – Frumuşica, şi care urmau să fie folosite la podeţele stabilite prin proiect, au dispărut.Pe unde terasamentul a fost pietruit şi s-au montat şine de cale ferată, acum aproape că nu mai este de recunoscut. S-a furat piatra, s-au furat traversele de beton armat, s-au furat şinele de cale ferată. Amintesc numai faptul că în perioada 2000 – 2004, poliţia de pe raza judeţului Botoşani a întocmit mai multe dosare penale celor care au fost prinşi c-au furat traverse şi şine de cale ferată. Printre ei şi fost viceprimar de Frumuşica, care şi-a realizat rezistenţa la acoperişul beciului din curte cu şine de cale ferată furate. Să mai consemnăm că la intrarea în Flămânzi, dinspre Frumuşica, podul construit a rămas izolat, ploile spălând pământul terasamentului de la capete (foto 3).
În momentul de faţă nici un parlamentar botoşănean din cei zece, aflaţi la putere sau în opoziţie, nu mai aminteşte de această investiţie. Vorba fostului ministru de Finanţe, Decebal Traian Remeş, aflat prin 1998 în vizită la Botoşani, la dezvelirea bustului scriitorului şi omului politic Ion Pilat „Investiţia privind calea ferată de la Hârlău la Botoşani s-a dus pe apa Sâmbetei”. În ce-i priveşte pe prefectul Cristian Roman şi preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Constantin Conţac, ei sunt atât de antrenaţi în răfuieli personale şi de ordin politic, în procese şi lovituri sub centură, că investiţia la care facem referire nu mai poate intra în atenţia lor. Iată de ce, botoşănenii, au toate motivele să-l regrete pe Nicolae Ceauşescu!
(Ioan Rotundu)
