Infrastructura învăţământului din judeţul nostru nu s-a aflat niciodată într-o stare excelentă. Dar starea deplorabilă în care se află în momentul de faţă chiar că n-a fost niciodată. Desigur, vina aparţine tuturor inspectorilor generali care s-au perindat prin fruntea Inspectoratului Judeţean Şcolar Botoşani dar iarăşi trebuie să remarcăm că atâta incompetenţă câtă manifestă actualul inspector general Mihaela Huncă n-a manifestat niciunul.
Avem în judeţ şcoli în construcţie, investiţii începute de Guvernul Tăriceanu şi rămase la acelaşi stadiu de construcţie în care se aflau când Guvernul Tăriceanu a predat puterea în decembrie 2008. Avem şcoli nou construite cu bani europeni, tot în timpul Guvernului Tăriceanu, pe care acum le-am închis. La alte şcoli, chipurile dotate cu utilităţile necesare în baza cărora au obţinut autorizaţie sanitară de funcţionare, elevii nu s-au folosit niciodată de acele utilităţi.
Dar să exemplificăm toate aceste situaţii. Despre groapa de la Suliţa care şi temelia de la Săveni, începuturi de investiţii ale Guvernului Tăriceanu care s-ar fi vrut campusuri şcolare s-a mai scris în Jurnalul. De atunci nu s-a modificat cu nimic această stare de lucruri. Nici şcoala din Epureni Ungureni, executată în proporţie de 80% n-a mai fost finalizată.
Acestora să adăugăm altele noi. noi. La Darabani, în cartierul Corneşti, acelaşi Guvern Tăriceanu a construit o şcoală nouă (foto 1). Stă închisă de trei ani pentru că n-au mai fost elevi. Puţinii elevi merg la şcoala din centrul oraşului. Curios, şcoala este dotată cu fântână n care apa n-a izvorât niciodată, are hidrofor iar WC-urile (foto 2) sursă de apă numai că niciodată aceste utilităţi n-au funcţionat.
În cartierul Teioasa avem altă şcoală nouă şi cu WC-uri moderne. Numai că fântâna n-a avut niciodată apă iar WC-urile (foto 3) sunt folosite precum îl foloseşte şi ţăranul pe al său din fundul grădinii.
La Viişoara, clădirea unei şcoli vechi a fost abandonată pentru că nu mai sunt elevi. O altă clădire, unde se învaţă, stă dărăpănată pentru că din motive politice nu se fac reparaţiile necesare deşi şcoala are în cont banii necesari, 600 mii lei.
În schimb, la Văculeşti, clădirea şcolii vecină cu sediul primăriei necesită izolare termică iar WC-urile sunt un focar de infecţii. Aici primarul nu are bani pentru că prioritatea lui este să monteze camere de supraveghere pe străzile satului.
Să mai adăugăm la acest trist peisaj şi sălile de sport construite într-o veselie în timpul Guvernului Guvernului Năstase. Iarna sunt închise că este mai frig în interior decât afară. Vara nu sunt folosite pentru că elevii joacă fotbal pe maidanul şcolii. Unele săli de sport, precum cea de la Ştiubieni, sunt folosite de primar ca magazie pentru ajutoarele alimentare europene.
Din surse ştim că la nivelul IŞJ nu există o evidenţă a spaţiilor şcolare nefolosite pentru că acestea sunt în gestiunea primăriilor. Nici despre starea de folosinţă a sălilor de sport nu se cunoaşte nimic la IŞJ.
Pe vremuri, la IJŞ exista un compartiment de investiţii care urmărea în judeţ starea clădirilor şcolare şi se intervenea acolo unde apăreau probleme. Acum totul este lăsat la voia primarilor iar şeful IŞJ nu are nici un fel de contact cu aceştia.
Pur şi simplu nu există la nivel judeţean nicio autoritate care să monitorizeze ce se întâmplă cu infrastructura şcolară şi să asigure o coordonare unitară. Firesc ar fi ca instituţia Prefecturii să se ocupe de acest important sistem educaţional pentru că are în subordine atât IŞJ-ul, DSP-ul şi autoritate asupra primăriilor. Numai că nici la această instituţie nu se cunoaşte starea infrastructurii sistemului de învăţământ din judeţ şi cum este folosită aceasta.
Adrian Marcu