Secvenţe din filmul abuzurilor puse în cârca Feliciei Mihai

Pentru că sunt voci care contestă faptul că Felicia Mihai, directorul de la Protecţia Copilului, s-ar face vinovată de unele abuzuri şi ilegalităţi care i se reproşează, facem o sinteză a faptelor care i s-au imputat din 2005 încoace. Salariaţi ai instituţiei, în 9 decembrie 2005, au reclamat redacţiei noastre fapte de genul „Ce să faci, că nimeni nu ridică nici un deget din administraţia judeţului, mai rău că o personalitate ca a doamnei Dir. Mihai nu este supusă nici unui control din partea nici unei autorităţi şi nici nu ridică nimeni problema incapacităţii morale a cestei personalităţi…” Un alt salariat ne informează c㠄Abuzuri ale Feliciei există la tot pasul, demonstrate sau nu ele rămân în continuare deviza celor ce conduc DJASPC. Colesniuc le-a acoperit cum a putut si cum s-a priceput”.
Precizăm că în perioada cât a fost secretarul general al Consiliului Judeţean Botoşani, Nicolae Colesniuc a fost perceput drept o persoană aflată în relaţii extrem de intime cu Felicia Mihai, motiv pentru care a protejat-o din toate puterile sale. Se spune că datorită influenţei lui Colesniuc, în decembrie 2005, Felicia Mihai a fost reinvestită în funcţia de director la Protecţia Copilului cu 27 de voturi din partea celor 30 de consilieri judeţeni prezenţi în sală. Să mai precizăm că la acel moment Mihai s-a bucurat inclusiv de sprijinul PSD, deci şi a preşedintelui Constantin Conţac.
Înainte de a fi reinvestită în funcţie, Publicaţiile Jurnalul au dezvăluit o parte din ilegalităţile comise de Mihai, cum a fost mai vechea „afacere Aghiniţei”. Este vorba de acea tranzacţie încheiată de către Felicia Mihai, ca director al Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Socială a Copilului Botoşani cu Gheorghe Aghiniţei, fost consilier judeţean PNŢCD, prin care acesta a vândut Direcţiei zece tone de mere de calitate inferioară la preţ de extra.
Apoi, noi am exemplificat tranzacţiile încheiate cu societatea egipteanului Ahmed Aleh Ali, de unde Direcţia s-a aprovizionat cu mărfuri la suprapreţ (adaosuri comerciale de până la 300%). Nimeni din conducerea CJ nu ne-a luat în seamă, iar consilierii judeţeni au votat ca Felicia Mihai să rămână pe postul de director.
Imediat după reinvestirea în funcţie, democratul deputat Drăguş declara că "Au fost trei persoane din partea Consiliului Judeţean care au impus anumite condiţii, prin care numai nu au nominalizat persoana care le îndeplineşte, iar prin aceste condiţii singura care a participat a fost Felicia Mihai". Tot el a continuat cu „… au fost achiziţionate produse la suprapreţ", precizând că dacă cei din conducerea CJ nu vor lua măsuri cu Mihai, el se va adresa instanţei de judecată.
Curios, la recenta şedinţă a CJ, unde s-a pus problema suspendării lui Mihai din funcţia de director, consilierii democraţi au părăsit sala, iar Drăguş s-a arătat o ferventă susţinătoare a sa. Ce rost are să ne întrebăm când a fost corect Drăguş, în decembrie 2005 sau în noiembrie 2007. Duplicitatea politică a lui Drăguş este cunoscută.
„La Protecţia Copilului există funcţionari căpuşă” s-a intitulat ancheta noastră publicată la 1 decembrie 2005, prin care dezvăluiam conflictul de interese cu această instituţie al unor înalţi funcţionari publici din administraţia judeţeană şi din conducerea CJ. Nu s-a luat nici o măsură. Mai mult, tot noi am descoperit că la Protecţia Copilului, Robert Bordaş, fiul Mariei Bordaş, şefa bugetului în CJ, a executat o serie de lucrări prin firma sa, câştigate prin licitaţii controversate. Iar n-am fost luaţi în seamă.
Să mai adăugăm faptul că la fiecare sfârşit de an instituţia Protecţiei Copilului s-a aflat tot timpul în dificultăţi financiare, rezolvate de către Maria Bordaş prin iniţieri de rectificări bugetare. Cu aceste sume Mihai achita, se spune preferenţial, datoriile către agenţii economici „descurcăreţi”. Restul au aşteptat şi doi ani de zile, ca să vadă în cont banii pentru mărfurile sau serviciile facturate instituţiei.
Nici faţă de salariaţi n-a avut un comportament echitabil. Probleme salariale, probleme în acordarea drepturilor salariale, conflictele sale cu Marius Oroşanu, liderul sindicatului Impact, fiind larg mediatizate de presa locală. De exemplu „Felicia Mihai va fi târâtă în instanţa de judecat㔠se intitula un articol, apărut în noiembrie 2006.
Dar cel mai sfidător mi s-a părut raporturile dintre instituţie şi septuagenara contabilă pensionară Paşalău. „Enigma constă în împrejurările în care, pensionată fiind, ea a devenit contabilul de bază la Protecţia Copilului. Conducerea instituţiei o consideră indispensabilă, deşi cu studiile sale medii şi cu o contabilitate bazată pe principiile gestiunii socialiste, nu văd în ce constă forţa sa contabilicească de neînlocuit” este concluzia desprinsă din comentariile cititorilor.
Desigur, şirul ilegalităţilor şi abuzurilor petrecute la protecţia Copilului se întind de-a lungul mai multor ani, dar ele au fost protejate de interese politice sau mafiote de grup. Dacă preşedintele Conţac lua atitudine de la primele semnale ale presei referitoare la activitatea deloc corectă a Feliciei Mihai, stopa evoluţia şi extinderea ilegalităţilor, iar acum nu primea reproşurile şi jignirile care i se aduc. O persoană din interiorul Protecţiei Copilului susţine că Felicia Mihai a semnat adeziune la Partidul Democrat, de unde şi susţinerea lui Drăguş de care beneficiază. Cum mediul nostru politic colcăie de lichele cu comportament politicianist, nu trebuie să ne mire nimic.
Însă, dacă preşedintele Conţac, fie şi în al 12-lea ceas, nu va reuşi să întroneze legea la Protecţia Copilului, Felicia Mihai continuând să fie menţinută în funcţie, atunci trebuie să constatăm cu adânc regret că suntem robii unei clase politice compromise, de care nu ne va salva nici votul uninominal. (Ioan Rotundu)
JD 23.11.2007