Botoşani: S-alege grâul liberal de neghina social-democrată

Nici bine nu s-au sfârşit lucrările Congresului PNL că un alt grup de şase parlamentari au anunţat că se duc la Tăriceanu. Pagubă-n ciuperci pentru cei care sunt liberali adevăraţi. Ce se întâmplă acum cu unii liberali, mai ales parlamentari, nu trebuie să şocheze şi nici să creeze o mare dramă în sânul PNL sau a electoratului de dreapta.
Cei care au plecat cu Tăriceanu, cei care pleacă acum şi cei care vor mai pleca sunt de fapt seminţe de neghină social-democrată strecurată în grâul liberal. Era firesc ca toată această neghină, din momentul în care PNL a decis să curme cârdăşia politică cu PSD-ul, să plece de unde a venit. Problema este dacă noul preşedinte al PNL, neamţul sibian Johannes Klaus, va avea fermitatea politică necesară să cureţe partidul de toate seminţele de neghină social-democrată, adică să taie răul din rădăcină, pornind la drum cu un partid format din adevăraţii liberali, capabili să susţină partidul şi atunci când este în opoziţie şi când este la putere.
Gaşca care se formează în jurul lui Tăriceanu nu-i decât o gaşcă de profitori care de-a lungul carierei lor politice i-a interesat numai participarea la putere, indiferent de preţul pe care l-a suportat ulterior partidul. Nu trebuie să mire pe nimeni că Tăriceanu, care a condus o vreme PNL-ul, a trecut iute de partea PSD. Tăriceanu, politicianul cu cele mai multe neveste, cât a fost premier a fost susţinut din opoziţie de către PSD. Mult mai multe fonduri guvernamentale au ajuns la preşedinţii de consilii judeţene şi primari ai PSD decât la cei liberali.
Acesta a fost şi motivul de nemulţumire a celor din partid care, imediat ce Tăriceanu a pierdut alegerile în 2008 şi PNL a trecut în opoziţie, l-au schimbat din funcţia de preşedinte al partidului. Din momentul în care n-a mai fost preşedinte, Tăriceanu a făcut tot ce i-a stat în putinţă să apropie partidul de PSD. Ce n-a reuşit el a înfăptuit noul preşedinte Crin Antonescu care a acceptat cârdăşia cu PSD, formând cea mai păguboasă alianţă politică postdecembristă pentru români: USL-ul.
Liberalilor le-au trebuit mai mult de un an de guvernare cu PSD ca să-şi dea seama că sunt traşi pe sfoară, că miniştrii lor sunt de fapt oamenii premierului Ponta, că PSD-ului nici prin cap nu-i trece să-l susţină pe Crin Antonescu la preşedinţia României.
Iar când şi-au dat seama că sunt înşelaţi şi s-au retras de la guvernare, neghina social-democraţilor plantată în sânul liberalilor a început să se întoarcă acasă, adică la tătuca şi mămuca PSD.
Devenită coadă de topor al PSD, Tăriceanu încearcă, folosind cele mai ticăloase mesaje politice adresate liberalilor şi electoratului de dreapta să creeze o derută în ce priveşte adevăraţii reprezentanţi ai liberalismului românesc. Este misiunea primită de la Ponta şi dacă nu se va ridica la nivelul aşteptărilor lui Ponta, Tăriceanu va fi strivit ca un căcat călcat de om din neatenţie.
Deşi atmosfera de la Congresul PNL n-a fost una destul de mobilizatoare pentru noul preşedinte Johannes Klaus, spre că acesta să aibă inteligenţa şi inspiraţia politică necesară de a găsi căile adecvate pentru a spăla ruşinea liberalilor de a se fi asociat cu PSD-ul şi de a rezista atacurilor tot mai puternice şi mişeleşti ale lui Ponta de a crea confuzie în sânul electoratului de dreapta, folosindu-se de trădătorul liberalismului românesc Călin Popescu Tăriceanu.
Cred că Klaus va avea abilităţile şi autoritatea necesară ca folosindu-se de statutul său moral să reuşească să treacă peste orgoliile politice ale unor fruntaşi liberali şi să înfăptuiască o unificare a dreptei capabilă să lupte de la egal la egal cu PSD-ul şi chiar să-l scoată de la guvernare, salvând ce se mai poate salva pentru viitorul politic şi economico-social a poporului român.
Important este ca şi celelalte partide ce se consideră de dreapta să înţeleagă că numai unindu-şi forţele cu PNL-ul se va putea realiza o nouă alianţă politică care să ofere românilor o variantă de vot pentru alegerile prezidenţiale dar şi pentru cele locale şi parlamentare din 2016. Dacă liderii politici ai partidelor de dreapta îşi vor învinge dorinţa de putere şi vor înţelege că este în interesul naţiunii române să accepte compromisuri politice care să asigure unificarea dreptei, atunci PSD-ul va deveni istorie şi totodată o amintire urâtă a perioadei postdecembriste. Părerea mea!