În Armată am întâlnit aceiaşi practică: orice ordin dat celui inferior în grad trebuie şi verificat dacă a fost îndeplinit corect pentru că orice greşeală poate costa vieţi omeneşti.
În activitatea profesională am lucrat timp de 20 de ani în activitate de control. Adică am verificat cum şi-au îndeplinit alţii obligaţiile de serviciu şi dacă au respectat legile statului. Cu acest mod practic de lucru mi-am început în 1993 cariera de jurnalist.
Faptul că nu m-am limitat numai la a prezenta public un subiect de interes larg ci am urmărit, dacă se impunea, şi ce rezultate s-au înregistrat după publicarea articolului, mi-a adus şi-mi aduce mult respect şi apreciere din partea cititorilor. În virtutea acestei obişnuinţe ieri m-am deplasat din nou la Lacul cu nuferi din pădurea Ipoteştilor pentru a verifica dacă ce am semnalat în urmă cu vreo două săptămâni a mişcat din loc platitudinea şi indiferenţa celor din conducerea Memorialului Ipoteşti sau dacă cineva din Direcţia de Cultură, din conducerea Consiliului Judeţean Botoşani, foruri superioare Memorialului, le-a cerut celor de la Ipoteşti să-şi mişte fundul în teren.
Am trăit o mare dezamăgire. Nimic nu a fost schimbat. Dimpotrivă, la distrugerile semnalate s-au adăugat câteva. Numai că de această dată am luat cu mine şi echipa cu care filmez la Lumea lu Rotundu şi am realizat un reportaj pentru a vedea şi botoşănenii cum este respectată memoria poetului Eminescu acasă la el, în propriul sanctuar.
Reportajul pune în evidenţă bătaia de joc în care s-au efectuat în toamna anului trecut lucrările de modernizare a căilor de acces spre lac, lipsa de responsabilitate a celor din Consiliul Judeţean Botoşani care au suportat costurile lucrărilor şi neimplicarea celor din conducerea Memorialului Ipoteşti în administrarea şi întreţinerea lacului şi a zonei adiacente.
De la bizuita mea de acum două săptămâni s-au mai distrus câteva indicatoare de orientare, s-a distrus din bara se sprijin ce însoţeşte treptele de
urcare spre lac a sporit aria gunoaielor provenite de la cei care au trecut prin zonă. Suprafaţa lacului nu era curăţată de resturile vegetale putrezite peste iarnă. Nuferii dat în boboci şi operaţiunea de curăţare a apei va rupe mulţi dintre bobocii care se pregătesc să dea frunză. La ora asta apa lacului trebuia să fie curăţată. Ziua de ieri fiind una călduroasă, la lac erau şi câteva perechi de tineri turişti. Însă unul dintre ei mi-a atras atenţia (foto 1) pentru că avea în mână o găleată plină cu peturi şi alte resturi menajere (foto 2) . Iniţial am crezut că este angajat să facă curăţenie.
Nu, era pur şi simplu cetăţeanul Ionuţ Haidău care a venit în zonă să caute ciuperci. N-a găsit ciuperci, a găsit peturi aruncate şi alte resturi pe care omul, dând dovadă de educaţie şi spirit civic le-a strâns în găleată şi le ducea să le depună într-un coş de gunoi amplasat la intrarea pe aleea de acces spre lac. Haidău este o dovadă incontestabilă că nu toţi cei care ajung în zonă au mania distrugerii de bunuri, ci şi grija faţă de natură.
Pentru că prin pădure căile de acces păreau zvântate, am decis să mergem şi la observatorul pe care îl anunţă indicatoarele de la lac că ar fi prin preajmă. Ne-am adâncit în pădure orientându-ne după marcajele de pe copac dar am ajuns la intersecţii de drumuri forestiere şi nu mai ştiam încotro să mergem pentru că nimic nu indica poteca corectă.
După o jumătate de oră de mers prin pădure şi prin drumuri desfundate am ajuns într-un luminiş. Nici urmă de observator. Ne rătăcisem. Am făcut calea întoarsă, îngrijoraţi fiind să nu greşim traseul spre lac.
La un moment dat ne-am întâlnit cu doi tineri cu biciclete. Ei ne-au lămurit că observatorul era exact în partea opusă unde-l căputam noi. Trebuia să mai mergem vreun kilometru dacă voiam să vedem observatorul. Zona fiind prea umedă, am renunţat.
Concluzia noastră a fost cu dincolo de lac indicatoarele lipsesc iar turistul necunoscător al locului se poate lesne rătăci aşa cum ne-am rătăcit şi noi. Reportajul, deocamdată nebotezat, o să-i dăm un nume astăzi, când montăm ce s-a filmat ieri, se va difuza sâmbătă, 1 aprilie (nu este păcăleală!) pe TeleM Botoşani începând cu ora 19.00. Săptămâna viitoare vom încerca să dialogăm şi cu actuala conducere a Memorialului Ipoteşti pentru a realiza partea a doua a acestui reportaj.
Ioan Rotundu
