Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Anunţuri
Editorial
Horoscop
Umor
Gastronomie
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
23493
De la 07 Ianuarie 2003
122883560

Reportaj de vacanţă

La pescuit pe iazul Dracşani

  • Ioan Rotundu
  • 3 August 2015, 23:00

Considerat într-o perioadă cel mai mare lac artificial din ţară, iazul Dracşani s-a aflat ani la rând aflat în mijlocul unei dispute între Obştea Dracşani şi Piscicola SA Botoşani.
Proprietate a locuitorilor din comunele Suliţa, Lunca, Copălău şi Flămânzi, grupaţi într-o obşte, prin cumpărare de la boierul vremurilor trecute, iazul a fost confiscat de către regimul comunist.
După 1990, prin Mihai Popa, moştenitor al unei cote părţi din iaz de la tatăl său obştean, Obştea Dracşani s-a reînfiinţat şi a revendicat întreg luciul der apă confiscat de către regimul comunist. Numai că, prin investiţiile făcute de către statul român prin societatea Piscicola SA de-a lungul anilor, digul iazului a intrat sub incidenţa legii construcţiilor speciale cu rol de regularizare a cursului râului Sitna pentru prevenirea de inundaţii. Aşa că iazul nu a putut fi retrocedat Obştii care a primit pe cale judecătorească, în compensare, lucii de apă în aceiaşi suprafaţă dar răspândit prin întreg judeţul.
Rămas în proprietatea Societăţii Piscicola SA, iazul a continuat să fie modernizat prin noi investiţii cu fonduri europene şi i s-a crescut capacitatea de producţie. Inginerul Gheorghe Nistor, om cu o bogată experienţă în domeniul piscicol, conduce societatea Piscicola cu fermitate şi nu lasă nimic la voia întâmplării. Dincolo de digul principal, în aval pe râsul Sitna, se află o sal bă de bazine în care creşte puietul şi se depozitează la vreme de iarnă peştele ce urmează a fi comercializat.
Prin atragerea de fonduri europene, digurile bazinelor sunt toate pietruite şi lărgite pentru a permite circulaţia maşinilor de marte tonaj. Malurile bazinelor sunt şi ele pietruite în totalitate iar apa din bazine este continuu reînnoită cu apă din iaz care vine pe un apeduct special construit.
Numai investiţiile în bazinele pentru puiet şi peştele comercial la vreme de iarnă se ridică la 18 milioane lei, o sumă impresionantă dacă avem în vedere comparaţia cu restul iazurilor din judeţ care au ajuns pe mâna diverşilor proprietari ce au ca prioritate pescuitul şi mai puţin popularea cu puiet.
Amintesc aici cele trei iazuri de la Vorniceni, cumpărate de către omul de afaceri Iulian Berescu. Acesta a scos peşte din iaz şi l-a comercializat dar n-a mai făcut şi populare cu puiet. Mai mult, ca să scape de orice acuzaţie, a secat iazurile care au devenit acum imaş.
În momentul de faţă societatea Piscicola derulează o altă investiţie cu fonduri europene ce are ca menire supravegherea digului şi a zonelor preferate de braconieri cu camere de luat vederi. De asemenea se amenajează spaţii pozaspaţii de depozitare a peştelui pescuit şi triere a acestuia pe calităţi.
O altă lucrare importantă s-a realizat în coada iazului, zona Draxini – Băluşeni, pentru a se limita pagubele prin migrarea peştelui spre coada iazului şi în amonte pe Sitna de unde era prins de braconieri. Rămâne în continuare o problemă lupta cu braconierii care se adună în grupuri şi forţează pescuitul ilegal intrând în conflict cu paza. Anual sunt întocmite câteva zeci de dosare pentru braconaj dar fenomenul se menţine încă la cote ridicate.
Nimic nu i-a scăpat inginerului Nistor, considerat un excelent organizator în domeniul activităţii piscicole. A realizat şi moară proprie pentru obţinerea furajelor, aşa că nu depinde nici de preţul şi nici de mofturile furnizorilor de astfel de furaje. A încheiat contract de livrare a grâului în special cu Romcereal, societate care-i oferă şi condiţii de stocare, grâul putând fi ridicat atunci când este nevoie. Am asistat vineri, săptămâna trecută, la trasul năvodului. Este o adevărată artă să înşiri năvodul şi apoi să-l strângi adunând peştele. Lucrează simultan vreo 20 de pescari, angajaţi şi zilieri, echipaţi corespunzător unei astfel de munci. Năvodul este strâns manual, aşa că se formează trei echipe care trag simultan de frânghie, mişcându-se faţă spate.
Greul îl duce echipa din mijloc, cea care strânge matisa pentru ca peştele să nu scape din năvod. Am auzit rostindu-se mulţi termeni cu specific pescăresc pe care nu i-am înţeles dar am rămas impresionat de executarea ordinelor strigate de pe mal de un alt inginer care supraveghea trasul năvodului.
Mult peşte reuşea să scape sărind peste frânghia năvodului, mai ales când năvodul era aproape adunat la mal şi fixat în nişte pari special pregătiţi. La un năvod se pescuieşte până în două tone de peşte. Se trage cu năvodul în locuri pregătite din timp prin a se arunca hrană peştelui şi a-l obişnui să vină în acea zonă a iazului. Odată năvodul strâns şi fixat, începe trierea peştelui. Puietul şi reproducătorii sunt eliberaţi şi rămâne numai peştele ce urmează a fi comercializat. Iar clienţii nu lipsesc. În timp ce năvodul era tras în zona apropiată de cunoscuta Poieniţă, la dig deja se adunau cumpărătorii, în majoritate persoane juridice. Printre ei şi măicuţe de la Mănăstirea Dragomirna – Suceava. Le-am întrebat de ce cumpără peşte de la Dracşani când au un iaz chiar sub zidul mănăstirii.
- Este mult mai gustos acesta de aici!
Aşa o fi, că micuţele ca şi călugării sunt mari consumatori de peşte şi mai ales pricepuţi în a-l pregăti.
29.07.2015

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

Bancul zilei: Pedeapsa infidelităţii
Reţeta săptămânii: Frigărui de pui
Horoscopul săptămânii 27 iulie – 2 august 2015
Nevrednicul primar să răspundă!
Ioan Rotundu
Comunicat de presă Fundaţia Nicoară Botoşani
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog