Omul care a învins birocraţia şi neîncrederea

Titel Arhip este locuitor al comunei Frumuşica. La viaţa sa a văzut multe, a trecut prin multe. Înainte de 1990, ca orice român crescut şi educat în spiritul societăţii comuniste, a muncit oriunde a fost nevoie. Mai mult prin cooperaţia de consum, ca gestionar şi achizitor, având un contact direct cu micii producători agricoli, tot mai puţini la număr, regimul comunist neîncurajând sub nici o formă dezvoltarea proprietăţii private.
După 1990, având o gândire dinamică, a abordat cu curaj diferite activităţi de mic întreprinzător, dar n-a stat deoparte nici de politică, fiind ales consilier local. Numai că tot ce a întreprins nu i s-a părut a fi pe măsura puterilor sale, adică să-i satisfacă pretenţiile şi orgoliile personale. Fiind tot mai interesat de a pune bazele unei ferme agricole, a căutat fel de fel de soluţii, apelând şi la specialiştii din Consultanţa Agricolă Botoşani.
Numai că orice încercare de a începe ceva se lovea de zidul birocraţiei, de întocmirea acelor vrafuri de hârtii fără noimă, dar fără de care nu poţi face nimic în România.
În toamna lui 2007 norocul pare să-i fi surâs. Gheorghe Dănilă, din cadrul Consultanţei Agricole Botoşani, l-a invitat să participe la un schimb de experienţă cu nişte fermieri japonezi ajunşi pe meleagurile româneşti. În 17-18 noiembrie 2007 s-a întâlnit cu fermierii japonezi la Putna – Suceava, după care în zilele de 18-19 decembrie a aceluiaşi an la Bucureşti.
De la japonezi a aflat Titel Arhip că agricultura niponă este organizată de sute de ani pe cooperative agricole, unele dintre aceste unităţi ajungând şi la trei milioane de membri. Rostul acestor cooperative este să promoveze pe piaţa internă şi externă producţia agricole obţinută de către micii fermieri. Bineînţeles că toată activitatea se bazează pe sprijinul financiar acordat de către bănci, în condiţii convenabile producătorului.
De la schimbul de experienţă cu japonezii, în mintea lui Titel Arhip a încolţit ideea de a pune bazele unei cooperative agricole la Frumuşica. S-a interesat şi a aflat ce documente îi sunt necesare. Pentru început a reuşit să adune cinci membri, care au format viitorul Consiliu de Administraţie.
În jurul a 60 milioane de lei l-au costat pe Arhip toate documentele necesare, solicitate de către Registrul Comercial şi instituţiile statului, taxele de obţinere a avizelor şi autorizaţiilor necesare funcţionării. După trei luni de umblat pe drumuri şi bani cheltuiţi, a învins birocraţia instituţiilor statului şi a înfiinţat Cooperativa agricolă de fructe şi legume Frumuşica, prima şi singura, deocamdată, din România postdecembristă.
Pe hârtie, cooperativa funcţiona, nu şi în teren. Aşa că Arhip a bătut din poartă în poartă să explice producătorilor agricoli avantajele cooperativei şi cum pot ei să-şi valorifice producţia din gospodărie. Numărul de membri a crescut la 30, ceea ce îi va permite să acceseze şi fonduri europene. Are speranţe că va accesa în curând şi aceste fonduri, pentru a amenaja un siloz pentru depozitarea legumelor şi fructelor, popas intermediar spre beneficiari. Mai are în plan amenajarea a două linii tehnologice de capacitate redusă de îmbuteliat vin şi ţuică, dar şi de procesat legumele şi fructele, zona Frumuşica fiind bogată în aşa produse.
Până la fondurile europene a întreprins ceva mai practic. A promovat la o expoziţie agricolă din Botoşani, ţuica de Rădeni, vinul, mierea de albine, zacusca şi dulceaţa de cireşe amare. Produsele au fost bine primite de vizitatori, care s-au arătat interesaţi în a le cumpăra. Deja are o comandă de două tone de miere de albine pentru export. A mai primit cereri pentru zac uscă şi dulceaţă din cireşe negre amare. Pentru că în cooperativă s-au înscris membri şi din judeţ (Vlăsâneşti) va promova şi produsele nou veniţilor.
De asemenea, se află în negocieri avansate cu Mihai Ţâbuleac, patronul Vinalcool, societate aflată în faliment, pentru a prelua spaţiile de vinificaţie din Frumuşica.
În curând, Arhiva va participa cu produsele sale tradiţionale la o expoziţie din Italia, unde a fost invitat. Va expune ţuica de Rădeni, vinul fetească de Frumuşica, miere de albine, dulceaţă, zacuscă etc. Până va pleca la expoziţie, are de pregătit un lot de 20 mii buc. nuci în coajă, ce vor lua calea exportului.
Iată că, dacă se vrea se poate. Se poate dacă ai voinţa de a învinge sistemul birocratic al statului, dacă ai cerbicia de a-ţi convinge apropiaţii că se merită să investeşti pentru a obţine, mai apoi, şi câştigul mult râvnit. Titel Arhip a demonstrat că şi în condiţiile în care guvernul numai vorbeşte că sprijină micii producători agricoli, fără a trece la fapte, dacă acţionezi cu hotărâre poţi învinge piedicile ce par uneori de netrecut. (Ioan Rotundu)