Zona este una a crescătorilor de animale. Oamenii au cai, vite, porci, păsări. Vara, la vreme de noapte, strada este învăluită în mirosuri de balegă. Doar la firave adieri de vânt mai vine şi câte un miros de Regina nopţii.
Maşinile societăţii Urban Serv nu ajung aici, aşa că gunoaiele sunt aruncate în stradă sau pe malul râului. Interesant ar fi de aflat unde-şi aruncă posesorii de animale gunoiul din grajd sau resturile de furaje neconsumate şi putrezite. Din fotografie se poate vedea căruţa trasă la poartă iar peste gard, în grădină, şira cu fân deja mucegăit, semn că a fost recoltat cel puţin cu un an în urmă.
După vreo câteva sute de metri strada se înfundă. Văzându-mă că fotografiez, un cetăţean m-a întrebat dacă sunt de la presă. I-am confirmat iar el mi s-a plâns că de când locuieşte în zonă n-a văzut picior de primar sau de consilier local.
Strada este atât de strâmtă că nici maşina salvării nu poate pătrunde. Bolnavii sunt căraţi cu targa peste râu, în strada Muşat Vodă. „Ne-a ferit Dumnezeu de vreun incendiu, dar dacă am lua foc pompierii n-au cum ajunge la noi” – mi-a mai spus cetăţeanul, continuând
apoi „Suntem buni doar de plătit impozite!”Ajuns la locul unde strada se înfundă, am trecut şi eu râul Luizoaia pe o punte înconjurată de gunoaie şi am ieşit în strada Muşat Vodă. De aici am făcut o deviere pe strada Spătar Milescu, o străduţă îngustă şi întortocheată, cu şanţuri adânci săpate de apa care a cărat piatra.
Am revenit în strada Muşat Vodă şi mi-am continuat drumul. Prin grădinile caselor sunt cultivate legume dar se pot vedea şi şire de furaje, semn că deţin animale. Gunoaiele sunt aruncate în stradă sau pe malul râului. Zona este dominată de un miros greu, de mlaştină, de gunoaie putrezite.
La capătul străzii Muşat Vodă am avut o surpriză. Un panou al primăriei avertiza că depozitarea gunoaielor este interzisă iar amenda este de la 500 la 1000 lei. Lângă panou putrezea o şiră de furaje depozitate pe teren public iar alături de şira cu furaje un loc viran plin cu gunoaie.
M-am interesat de un cetăţean aflat prin zonă dacă s-a fost cineva amendat că se aruncă gunoaie în loc interzis. Omul a râs copios. „Toţi aruncăm gunoaiele aici că nu avem unde în alt loc. Să vedeţi ce-i pe râu” – mi-a spus omul râzând. Din fotografie se poate vedea dimensiunea situaţiei.
Am urcat treptele de la capătul străzii 1 Mai şi am intrat pe strada Libertăţii. De la numărul 28 m-a oprit o doamnă Ciobanu. Mă cunoştea de le televizor şi a ţinut să-şi spună
necazul său. Zona este plină de izvoare. Apa iese din pământ unde nu te aştepţi. Vecinul său şi-a ridicat casă mare mai spre stradă şi a dirijat apele izvoarelor spre locuinţa sa. Acum îi izvorăşte apa în casă. Cei de la Primărie strâng din umeri. Viaţa în cartierul Luizoaia este unde de tip rural. Străzile sunt un fel de uliţe din pământ care la ploaie se desfundă. Puţine sunt pietruite că de asfalt nici nu poate fi vorba.Ca şi la sate, localnicii aruncă gunoiul în stradă, pe malul apei sau pe unde li se năzare.
Cartierul nu dispune de reţea de apă şi canalizare aşa că fiecare se descurcă cum poate. Necazul cel mare vine din partea puzderiei de izvoare care produc pagube mai ales caselor mai vechi. De la Primăria Botoşani nu s-a luat nicio decizie în privinţa Planului urbanistic zonal. Se dau autorizaţii de construcţie dar nu este nimeni interesat ce se întâmplă cu apa din izvoare, unde este dirijată să curgă.
Am discutat cu fostul viceprimar Cătălin Alexa care a răspuns de activitatea urbanistică. A recunoscut că lucrurile stau cum le-am prezentat în acest reportaj dar pentru că numărul de voturi din acest cartier este nesemnificativ, nici un candidat la funcţia de primar sau primar ales nu a fost interesat de zonă. Voi încerca să realizez un reportaj televizat în care să surprind c ât mai multe aspecte fin viaţa acestei zone a oraşului, mai mult rurală decât urbană.
cvorumul la referendum va fi de 30% 
