Suntem fruntaşi în programe
Ministrul susţine că judeţul Botoşani se află pe locul patru la nivel de ţară în ceea ce priveşte numărul de proiecte depuse pe programul Fermierul. Este vorba de 39 de proiecte depuse, cele mai multe pe ferme de creştere a animalelor şi ferme vegetale, dar apar şi trei noi unităţi de procesare pentru lapte, carne. Vreau în continuare să încurajez botoşănenii să dea drumul la aceste proiecte, susţine ministrul Gheorghe Flutur. Ministrul crede că programele reprezintă viitorul, fapt care nu a fost înţeles de social-democraţi. Cu cinci luni înainte de finalizarea termenului de depunere a proiectelor, în scopul absorbirii sumei de 1 miliarde de euro, existau proiecte în valoare totală de 1,8 miliarde euro, depăşindu-se cota alocată pentru proiectele Sapard. Ca urmare a acestui fapt, unele proiecte vor fi respinse, altele vor trece pe lista de aşteptare pentru anul viitor. În aproape doi ani de guvernare a Alianţei, ministrul apreciază că volumul fondurilor absorbite a fost de câteva ori mai mare. Pentru a arăta importanţa Sapard - ului pentru România, Gheorghe Flutur a venit cu cifre exacte, menite să contureze un tablou al agriculturii în plin proces de transformare. Sapard-ul a însemnat 614 unităţi de procesare a sectorului agricol, din care 259, unităţi de procesare a cărnii. A însemnat 77 de unităţi pentru depozitare şi procesare a cerealelor, 52 de unităţi de procesare a vinului, 56 pentru legume şi fructe, 21 de unităţi de procesare a peştelui. Asta înseamnă că am pus în locul unităţilor ce nu erau competitive, un număr serios de unităţi , a declarat ministrul Agriculturii. Dat fiind faptul că la Botoşani există condiţii naturale prielnice, Flutur doreşte încurajarea înfiinţării de ferme de acvacultură, pentru creşterea peştelui. Acesta a încercat să dovedească, prin datele puse la dispoziţie. faptul că moţiunile depuse de către opoziţie pe programele Fermierul şi Sapard se dovedesc acum nejustificate. Acesta anunţă din 2007 programe şi mai curajoase, având în vedere că şi fondurile care vor veni vor fi de cinci ori mai mari decât până acum. Condiţia absorbirii de fonduri, mai puţin înţeleasă până acum de populaţie, constă în dezvoltarea unui număr cât mai mare de unităţi de proiectare, care să îi înveţe pe cetăţenii din mediul rural să facă proiecte. Începând de anul viitor va fi finanţată refacerea a 10% din satele României, prin proiecte tip, se vor crea unităţi economice, microîntreprinderi neagricole în mediul rural, realizate prin proiecte tip de 100 mii euro.
Schimbarea mentalităţii, imperativă în noua politică agrară
Găsind de cuviinţă că trebuie să pună degetul pe rană, ministrul Flutur a explicat fenomenul rămânerii suprafeţelor de teren nelucrate. Explicaţia constă în faptul că atât în Botoşani, cât şi în restul ţării, suprafeţele de teren sunt excesiv fărâmiţate. Probabil că unii oameni au socotit că nu sunt rentabile aceste suprafeţe mici, în plus a apărut şi lipsa banilor în agricultură. Politica promovată de noi a fost aceea a acordării de sprijin financiar pentru cei are îşi înfiinţează ferme. Politica pesedistă a cecurilor în alb în anul de campanie electorală am văzut unde ne-a adus , afirmă Gheorghe Flutur. Interesul în momentul de faţă este acela de a stimula concentrarea terenurilor în ferme familiale care vor fi finanţate. Se pare că finanţarea pe jumătate de hectar, cu care erau obişnuiţi cetăţenii, se dovedeşte a fi nerentabilă.
10.000 lei pe litru de motorină la culturile de toamnă
Ministrul a declarat în premieră la Botoşani că pregăteşte în zilele următoare acordarea a 10.000 lei pe litrul de motorină pentru înfiinţarea culturilor de toamnă. Acesta consideră că suma este consistentă. Vor fi alocate de asemenea 500 miliarde pentru fertilizarea şi supraînsămânţarea păşunilor şi fâneţelor, intenţionând să prelungească programul de dotare cu aparate de muls, tancuri de răcire, ce s-a dovedit benefic. Banii pentru motorină vor fi acordaţi cel mai probabil sub formă de bonuri valorice, în sensul simplificării procedurilor de acordare. Banii în mână întâmplător se mai opresc şi pe la crâşma din sat. Este o formă de responsabilizare, iar din 2007 toţi banii daţi ţăranilor vor merge în conturi. Nu se va mai merge cu bani cash. În toamna lui 2004, când banii s-au dat în mână, mai mult de un sfert din bani nu au ajuns în agricultură , a constatat Flutur. El susţine însă că dezvoltarea agriculturii depinde foarte mult şi de piaţă, care în momentul de faţă nu este organizată. Nici sectorul zootehnic nu a fost bine organizat, motiv pentru care anul trecut s-a prăbuşit preţul grâului. Din punctul său de vedere, unica soluţie ar constitui-o modul de lucru organizat, şi nu după ureche. Deşi consideră că a avut de luat cele mai nepopulare măsuri din punct de vedere al populaţiei din mediul rural, acesta susţine că tot ceea ce a început vine în sprijinul cetăţeanului. (Bianca ALBU)
(Ioan Rotundu)
