Ilegalităţi trecute sub tăcere şi ascunse opiniei publice

Fostul director al Direcţiei Silvice Botoşani, Gheorghe Rusu şi cel economic Viorica Andronache au avut toate motivele să se ţină şi cu dinţii de posturile deţinute, conştienţi fiind că pierderea funcţiei va însemna darea în vileag a unor grave ilegalităţi. Ilegalităţi comise direct de către ei sau prin interpuşi. Cu toate că inspectori cu atribuţiuni de control din cadrul ministerului de resort au descoperit şi confirmat comiterea ilegalităţilor, împotriva celor doi nu s-a luat nici o măsură.
De ce? Pentru că revenirea la putere, după alegerile din 2000, a PSD-ului a însemnat salvarea acestora de la orice responsabilitate juridică. Mai mult, aria ilegalităţilor a crescut, iar documentele incriminatoare au dispărut din arhiva Direcţiei fără vreo urmă, dar şi fără ca cineva să se sinchisească.
Anton Vlad, inspector de stat şef din cadrul Ministerului Apelor, Pădurii şi Protecţiei Mediului, a fost primul care a descoperit gravitatea ilegalităţilor existente în cadrul Direcţiei Silvice Botoşani, condusă la acea vreme de aceiaşi directori Rusu şi Andronache. Concluziile sale, de o gravitate extremă la adresa activităţii celor doi, au fost cuprinse într-un Raport.
Măsurile propuse prin acest Raport au fost aprobate de către secretarul de stat Ioan Seceleanu şi înaintate ministrului din acea vreme (1997) Ioan Oltean. Aplicând un stil de conducere dictatorial, directorul Gheorghe Rusu şi-a asigurat liniştea în instituţie prin promovarea unor măsuri dure, aberante, ilegale şi generatoare de multe nedreptăţi.
Odată teroarea introdusă, a trecut la înfăptuirea propriei sale politici de cadre. Numai în perioada 1994 – 1997 cei doi directori au dat afară din serviciu 212 salariaţi. La 51 dintre aceştia s-a desfăcut contractul de muncă disciplinar, pe varii motive care ulterior s-au dovedit a fi nereale.
La alţi 158 de salariaţi li s-a schimbat unilateral locul de muncă. Au mai fost aplicate 439 de sancţiuni disciplinare. „Se confirmă că directorul Rusu Gheorghe are de foarte multe ori atitudine dictatorială faţă de unii salariaţi din subordine” – stă consemnat în raport. În timp ce unii salariaţi erau prigoniţi din funcţie, locul lor era ocupat de persoane apropiate directorului.
Marius Sandu şi Cristian Gh. Rotaru sunt două nume de angajaţi la filială fără respectarea prevederilor legale. Apoi, s-a demonstrat că unii dintre proaspeţii angajaţi erau de o incompetenţă crasă. Este cazul lui Dumitru Mironică şi Florin Pârnau, pădurari la Ocolul silvic Flămânzi, angajaţi fără pregătire corespunzătoare. Mai mult, cei doi au prezentat nişte diplome de studii false, lucru cunoscut de directorul Rusu şi trecut sub tăcere.
Tot sub tăcere a trecut Rusu şi isprăvile lui Mironică. Acesta, împreună cu pădurarii Eugen Florescu şi Ion Ciornei, au adus pagube mari fondului forestier prin tăieri ilegale de arbori. Sancţiunile aplicate au fost minime, iar în loc să fie deferiţi justiţiei, au fost menţinuţi în funcţie.
Pădurarul C. Străteanu, angajat la Ocolul silvic Dorohoi, păstorit la acea vreme de Adrian Hăidăuţu, om de bază al PSD, a stat patru ani în funcţie fără a avea aviz de port armă. El a fost găsit cu mai multe tăieri ilegale de arbori în cantoanele ce le-a deţinut. Pentru tăieri ilegale de 86 m.c. i s-a aplicat sancţiunea minimă, în timp ce altor pădurari, cu tăieri de zece ori mai mici, le-au fost desfăcute contractele de muncă. Avem o nouă mostră a dreptăţii împărţită de directorul Rusu.
În schimb, cerberul Rusu n-a manifestat vreo clemenţă faţă de Alexandru Vatamanu, fost pădurar la Ocolul silvic Mihai Eminescu. Găsit la un control cu pagube incomparabil mai mici decât cele produse de către C. Străteanu, pădurarul Vatamanu a fost suspendat din funcţie.
I s-au făcut plângeri penale, dar procurorii l-au scos de sub urmărire penală. Rusu a fost nevoit să-l repună în funcţie, pentru scurt timp, după care l-a suspendat din nou. Sub presiunea legii l-a trecut pe post de muncitor ca, în final, să-i desfacă contractul de muncă disciplinar. Iar ca tacâmul răzbunării să fie complet, a cerut IRE-ului să întrerupă curentul electric la cantonul locuit de Vatamanu, după care l-a evacuat silit şi i-a mai imputat necuvenit nişte sume.
Pur şi simplu, Vatamanu a fost distrus psihic şi fizic şi adus la stadiul de epavă umană. Nu aceeaşi atitudine dură a avut-o directorul Rusu faţă de celălalt pădurar al Ocolului silvic Mihai Eminescu, Radu Mihalache. Soţia lui Mihalache era pe post de colectare a mitei şi foloaselor necuvenite. A şi fost dovedită în cazul lui Maria V. Burchi, din satul Vorona – Teodoru, de la care a primit o cantitate semnificativă de zahăr cu promisiunea de a-i da în schimb lemne.
Oamenii au reclamat, dar pădurarul Mihalache le-a închis gura, aplicând metodele şefului de la judeţ, directorul Rusu. Să mai aducem în discuţie şi cazul pădurarului Ciprian Rusu, de la Ocolul silvic Flămânzi. Deşi cu postliceală silvică, tânărul n-a reuşit să intre în graţiile lui Rusu.
Şicanele au început imediat după angajare. Mai întâi Rusu a cerut să i se retragă avizul de port armă, pe motiv că este epileptic, diagnostic infirmat de medici. După care, deşi cu pregătire de specialitate, l-a trecut pe post de muncitor forestier. Motivul a fost că neamaiavând permis de port-armă nu mai poate fi pădurar. La extremitatea cealaltă a judeţului, la Dorohoi, pădurarul C.
Străteanu a stat în funcţie, fără aviz port-armă, patru ani, deşi, pe deasupra, mai era şi recidivist. Inspectorul de stat, în cadrul controlului exercitat, a mai constatat că la Direcţia Silvică sunt angajaţi patru şoferi fără justificare prin activitatea prestată. În ce-l priveşte pe şoferul directorului, cu toate că era cel mai puţin solicitat, avea leafa cea mai mare. Să mai evidenţiem şi latura politică a lui Rusu şi Andronachi, cea de social-democraţi. Iată ce s-a consemnat în Raport, la pct. 32
„Direcţia Silvică Botoşani dovedeşte lipsă de respect pentru îndelungata activitate desfăşurată de personalul silvic aflat azi la pensie, care le-au creat şi lăsat pădurile pe care să le exploateze, neacordându-le dreptul de competinţ㠖 cei 10 m.c. stipulat în contractul de muncă”.
Ca un corolar al excepţionalelor rezultate obţinute în calitate de director la Silvic, poate ca un merit personal, ca o formă de autopremiere, Gheorghe Rusu şi-a construit o voluminoasă vilă în Botoşani, cu anexele necesare. (Va urma – Ioan Rotundu)
JDB 22.02.2006