Mi s-a părut interesant de a surprinde un asemenea eveniment printr-un reportaj la Lumea lu’ Rotundu. M-am consultat cu cameramanii Mircea Brehuescu şi Willi Ungurean cu care lucrez de peste 7 ani şi împreună am decis să-l însoţim pe Pitorac la Chişinău.
Am plecat din Botoşani joi dimineaţă. Oraşul Iaşi l-am traversat cu greu, circulaţia fiind extrem de aglomerată. De la ieşirea din Iaşi şi până la Vama Albiţa şoseaua a fost acceptabilă, în sensul că bucăţile reparate alternau cu cele degradate. Peisajul, deşi plin de verdeaţa primăverii, nu mi s-a părut deloc interesant. Satele prin care am trecut arătau că zona este locuită de familii sărace, pentru care puţinul înseamnă mult.
Vama am trecut-o relativ repede şi ne-am înscris pe drumul spre Chişinău, un drum excelent şi deloc aglomerat. Traseul de aproape 100 km este marcat de codri seculari, de culturi de viţă-de-vie, livezi şi foarte puţin teren agricol. Şoseaua nu trece prin localităţi. Puţinele sate ivite prin voile adânci şi păduroase arătau cernite, spoite în culori anoste, închise, parcă lipsite de viaţă. În jurul orelor amiezii am ajuns în Chişinău, , la sediul Bibliotecii Municipale „B.P. Haşdeu, situat în chiar centrul Capitalei moldoveneşti.
Biblioteca are sediul central, unde am filmat noi, şi alte 27 de filiale împânzite prin tot Chişinăul. La sediul central se află fond de cvarte în limba engleză li germană dar sala de lectură era plină, semn că aceste două limbi nu sunt străine moldovenilor de peste Prut. Clădirea, ridicată la 1887, a avut iniţial destinaţia de han. Ulterior a fost modificată pentru a primi destinaţia de bibliotecă. Arhitectura interioară este tributară celei slave. Cu directorul Mariana Harjevschi, deşi extrem de ocupată în calitate de gazdă, am realizat un scurt interviu.
Evenimentul găzduit la Bibliotecă a fost organizat de Editura „Ştiinţa” a
a Academiei Republicii Moldova prin directorul Gheorghe Prini, însoţit de redactorul şef Mihai Papuc. La eveniment au participat mulţi profesori universitari, oameni de cultură, scriitori, istorici şi Vasile Malaneţchi – directorul Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu” al Republicii Mo0ldova. Cu o parte dintre invitaţi m-am cunoscut în februarie anul trecut când am filmat la Pererita, satul în care s-a născut şi este înmormântat poetul Grigor5e Vieru, printre ei şi scriitorul aproape nonagenar Vladimir Beşleagă. Evenimentul a constat în lansarea de către Editură, în cadrul colecţiei „Moştenire”, a operei literare a omului politic, publicist, poet şi prozator Dumitru Iov, botoşănean la origine. Volumele, editate grafic în condiţii excelente, surprind cea mai mare parte din creaţiile literare ale autorului, dar şi documente din epocă, în mare parte puse la dispoziţie de către Constantin Pitorac.
Cei care au luat cuvântul, şi au fost mulţi, au omagiat personalitatea lui Iov în cuvinte de profundă recunoştinţă pentru ce a făcut acesta în zona Basarabiei cât a fost directorul Teatrului de propagandă Chişinău, deputat şi senator de Basarabia în Parlamentul României, inspector general al artelor pe Basarabia şi prefect de Soroca, toate aceste demnităţi îndeplinindu-le în intervalul 1919 – 1945. Născut la Uricani, azi Flămânzi, la 9 martie 1888, Dumitru Iov avea să moară în chinuri groaznice în închisoarea comunistă de la Gherla la 1959.
Am rămas surprins cu câtă emoţie şi profundă recunoaştere au cuvântat cei prezenţi la adresa celui care a fost Dumitru Iov. Scriitorul Vladimir Beşleagă, redactorul şef Mihai Papuc, directorul Muzeului de Literatură, au evocat multe întâmplări din viaţa lui Iov petrecută între Prut şi Nistru, întâmplări hazlii sau triste.
Nu vreau să dezvălui prea multe din secretele cuprinse în reportajul realizat la Chişinău, reportaj care va fi difuzat pe Tele’M Botoşani, sâmbătă, 13 mai, ora 19.00, în cadrul emisiunii Lumea lu’ Rotundu. Merită a fi văzut acest reportaj pentru că el cuprinde şi imagini din Chişinău, un oraş care-şi merită cu prisosinţă eticheta de capitală europeană, numai actualii conducători ai Republicii Moldova se simt atraşi mai mult spre Moscova, nu şi majoritatea moldovenilor.
Lucullus
