Patimile politice dezumanizează: Flutur şi Conţac îşi aruncă vorbe grele

Primarul municipiului Botoşani, Cătălin Flutur subliniază că social democratul Liviu Conţac, absolut total nepregătit, prin declaraţiile aberante pe care le-a făcut referitor la o aşa zisă mafie a terenurilor a pus într-o situaţie jenantă nu doar persoana sa, ci şi partidul din care face parte. „Este îngrijorător pentru mine, dar şi pentru ceilalţi botoşăneni să vezi o persoană de factura lui Liviu Conţac că îşi doreşte să ajungă în Parlamentul României şi să facă legi. Încep să cred că ne merităm soarta. Domnul Conţac, dacă nu vorbea, filozof rămânea. A zgândărit o problemă foarte delicată. Atâta timp cât vorbeşte de o mafie a terenurilor în municipiul Botoşani şi dă două exemple de 300 mp undeva şi 80 mp în alta către o firmă Agora, putem să-l dăm oriunde, chiar la top Ruşinică”, precizează primarul Flutur, specificând că firma în cauză a întocmit doar documentaţiile pentru doi cetăţeni: Florin şi Elena Lungu care locuiesc într-adevăr pe strada Tunari nr 4 şi sunt în fapt beneficiarii acelei concesiuni de 300 mp.
Primăria întocmeşte cadastrul municipiului pentru a putea realiza PUG şi, în urma măsurătorilor făcute cu aparatura modernă în curtea acelor cetăţeni a constatat că există 300 mp de teren în plus, pe care ei nu l-au plătit niciodată. „Obligaţia noastră este să identificăm aceste terenuri şi să le valorificăm. De aceea le-am concesionat acel teren respectivilor cetăţeni ca să intre în legalitate. Dar ca să faci o confuzie că o firmă care elaborează un PUD este proprietarul terenului, chiar mă conving că Liviu Conţac nu ştie să citească. Mai mult decât atât afirm răspicat că Primăria municipiului timp de 4 ani şi jumătate nu a înstrăinat nici un teren. Noi am concesionat ori am închiriat conform legii. Este un lucru care trebuie reţinut. Legea spune că acolo unde terenurile sunt adiacente unei proprietăţi nu se organizează licitaţii”, afirmă Cătălin Flutur.
Acesta semnalează, dacă tot este să se vorbească de mafia terenurilor, modul absolut fraudulos în care familia Conţac a intrat în posesia a 3,1 hectare de teren în Botoşani. „Vorbesc de fosta bază de producţie a TGACM. Pe un titlu de proprietate, pe care au luat odată 6 ha de teren în comuna Mihai Eminescu, pe aceeaşi moştenire au mai luat 3,1 ha exact acolo unde a fost baza. A semnat prefectul Costică Macaleţi. Probabil de asta e şi candidatul partidului şi rămâne pe liste permanent. Un serviciu făcut se răsplăteşte. Liviu Conţac face mare caz de nişte HCL care au fost votate şi de consilierii social democraţi. Fapt care spune foarte multe despre înverşunarea sa şi de faptul că se crede încă în campanie la locale”, a mai adăugat primarul Flutur.
În replică, social democratul Liviu Conţac îi transmite primarului Cătălin Flutur că poate, într-adevăr a greşit cu societatea în cauză, dar problema rămâne. Aceea că se acordă preferenţial concesiuni, unii primind suprafeţe mari de teren, iar alţii cu probleme nu. „Primarul Flutur nu are decât ieşiri electorale, dar problema de fond rămâne. Nu am făcut referire decât la faptul că aceste concesiuni încalcă prevederile legii mediului. Dar dumnealui spune numai ce-i convine. Poate am greşit cu numele, dar cert e că în oraş am avut 5-6 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor şi acum s-a ajuns la 2,3 mp. Începem să betonăm totul. Pe zi ce trece mai toacă ceva şi nu pune nimic în loc. Toată verdeaţa asta nu îi aparţine nici lui Flutur, nici lui Egner. O avem moştenită de la înaintaşii noştri şi mulţi apreciază asta când vizitează oraşul”, precizează Liviu Conţac, specificând că îşi propune foarte serios să stopeze aceste extinderi abuzive.
Referitor la cei 3,1 ha de teren, social democratul subliniază că primarul deschide un subiect asupra căruia justiţia şi-a spus cuvântul. „Suprafaţa în cauză este moştenire de la bunici şi a fost dată ca titlu de proprietate de fostul perfect Alexandru Simionovici. Din totalul celor 60 hectare pe care bunicii mei îi aveau în jurul oraşului Botoşani, li s-a dat titlu de proprietate doar pe maxim 10 hectare, în urma acţiunii de revendicare. Pe locul respectiv, SC Ascon a ridicat nişte construcţii pe vremea lui Ceauşescu pe care ulterior le-a vândut ilegal. Au vândut clădirile, dar terenul de sub acestea nu era al lor. Le-au vândut unor persoane care şi-au făcut acolo nişte ateliere. De atunci s-a pornit litigiul”, afirmă Liviu Conţac.
Acesta spune că suprafaţa de 3,1 hectare aparţine nu doar tatălui său, ca moştenire de la părinţi, ci şi celor fraţi pe care Constantin Conţac îi are. Şi, mai spune Liviu Conţac, la ora actuală, procesul este în fază terminală, Instanţa dând câştig de cauză familiei Conţac. (Eliza Sofian)