Puţinii legumicultori care au participat erau mai degrabă samsarii din Piaţa centrală. Printre ei s-au rătăcit şi vreo cinci adevăraţi legumicultori, care priveau descurajaţi la puţinătatea curioşilor ce se uitau fără a cumpăra ceva.
Amestecul de legumicultori cu samsarii din piaţă explică şi prezenţa la vânzare a legumelor desenate, adică modificate genetic, care seara sunt verzi iar a doua zi dimineaţa roşii, aduse din import.
Au fost şi legume de-ale noastre, tot modificate genetic. De exemplu, un legumicultor vindea ardei graşi de mărimea unui zamuz dolofan. Umplut, un astfel de ardei ar fi săturat întreaga familie dar ar fi sărăcit şi bugetul familiei. Umplut cu verze puse la murat, acest ardei s-ar fi muiat şi murat la coajă prin primăvară. A tronat şi usturoiul spaniol, ambalat în săcuşori de plasă, struguri din Republica Moldova, ceva mere de livadă autohtonă dar şi harbujei pentru murat aduşi din Turcia.
Una peste alta, la Ziua recoltei s-a putut vedea un amestec de legume din import modificate genetic, cu legume neaoşe, zarzavaturi îmbătrânite, ceva varză şi conopidă

Preşurile au fost mai ridicate decât cele din piaţă, ceea ce i-a enervat pe unii cumpărători. N-au lipsit blestemele celor cu bani puţini în buzunar şi replicile tăioase ale falşilor sau adevăraţilor producători.
În toată această degringoladă, lateral de mesele legumarilor s-a aflat un grătar de mici deservit de o gaiţă din Piaţa mare. Gaiţa îi oprea pe trecători poftindu-i la un mic. Câţiva au cedat insistenţelor sale- Şi-a luat duminică grătarul şi-a plecat bombănind că dacă stătea în piaţă vindea mici de trei ori mai mult.
Este pentru prima dată în istoria oraşului Botoşani când s-a organizat Ziua recoltei fără ca participanţii să poată bea o cană cu must şi să guste din tradiţionala pastramă de oaie.
Puţinii botoşăneni care au trecut prin zonă au fost de acord că sărbătoarea n-a fost organizată în mod responsabil, că totul a fost doar un eveniment bifat pe agenda primarului.
Semne că evenimentul nu va fi unul de răsunet au apărut de sâmbătă dimineaţă, când mesele au fost ocupate doar parţial iar botoşănenii treceau printre ele şi se duceau în Piaţa mare. Sâmbătă, pe la ora 10.00 (foto 3) era ceva mişcare dar la ora 15.00 deja perimetrul era pustiu.
Pentru sâmbătă la ora 17.00 era programată deschiderea oficială, urmând ca primarul Portariuc să vorbească audienţei. Se anunţase că va participa şi Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, venit în vizită la PSD

Parcarea fiind pustie, tarabele goale şi doar doi câini comunitari îşi jucau coada pe lângă un muncitor de la urban Serv care aduna nişte resturi vegetale, deschiderea oficială n-a mai avut loc.
Duminică dimineaţă, tot în jurul orelor 10.00 (foto 1), era ceva mai multă mişcare. Coregraful Mihai Fediuc şi Ansamblul de dansuri Balada au atras ceva gură casă, nişte pensionari cu mâinile la spate, cum se poate vedea şi din fotografie. A trecut prin zonă şi primarul Portariuc, cu o sacoşă sub braţ. Într-o discuţie cu apropiaţii săi a recunoscut că evenimentul n-a fost unul reuşit.
La ora 13.30 (foto 2), cei de la sonorizare au strâns măgăoaiele şi au plecat. Nici nu mai aveau cui cânta. Doar in legumar puternic mirosind a bere, câţiva privitori şi ceva jandarmi. La ora 14.00 platoul era disponibil parcării maşinilor.
Consilierul municipal din partea Ecologiştilor, Gheorghe Iavorenciuc, cel care a reclamat presei că iniţiativa cu Ziua recoltei îi aparţine dar că a fost plagiat de primar, s-a declarat satisfăcut. Ovidiu Portariuc, prin organizarea Zilei recoltei, a demonstrat că este un primar biodegradabil. El se degradează accelerat şi nu va putea să-şi ducă mandatul până la capăt a fost opinia lui Iavorenciuc, o opinie care se potriveşte perfect ca epilog la întreaga panaramă ce primarul a dorit s-o numească sărbătoarea Zilei recoltei.
Dacă istoria nu va consemna mari isprăvi ale primarului Portariuc, el nefiind capabil de aşa ceva, va consemna în schimb acest fiasco. Aşa că tot va rămâne cu ceva în istoria oraşului nostru.
Ioan Rotundu