În zi neagră, cu ghinion, la data de 13 martie au intrat în vigoare modificările Legii 656/2002 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Botezate Legea 36/1 martie 2006, modificările, în viziunea legiferatorilor, se vor a fi o îmbunătăţire a legii mai vechi. Ca de obicei, pe principiul unde dai şi unde crapă, parlamentarii au nimerit cu oiştea deşteptăciunii în gardul năstruşniciilor legislative. Îmbunătăţirea legii vechi este superficială, iar copilul rezultat este un produs de eprubetă. Astfel, unor persoane juridice li s-a băgat în casă un mort anonim, pentru a cărui înhumare nu au încă preoţii calificare. Aplicabil riscului la care sunt supuşi o serie de breslaşi poate fi doar vreun soi de exorcism, dar şi acesta este musai să treacă prin parlament. Cei vizaţi de lege au găsit o altă soluţie care să nu necesite asanarea legii, dar soluţia lor nu se regăseşte în actul normativ în discuţie. Noua lege a introdus sancţiuni mari, absurde, pentru companiile din sectorul financiar şi cel al consultanţei în cazul în care nu se achită de obligaţia de a-i turna pe clienţi când li se pare că unele afaceri ar fi suspecte. Potrivit noii legi, salariaţii unor persoane juridice au obligaţia să raporteze Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor operaţiunile suspecte. Textul legii vizează băncile, societăţile de asigurări, casele de schimb valutar, consultanţii imobiliari şi alte instituţii financiare. Aceloraşi reglementări li se vor supune şi avocaţii, notarii sau contabilii. Până acum, pedeapsa pentru omisiunea informării ONPCSB era amenda. De anul acesta, cei vizaţi riscă sancţiuni care pornesc de la suspendarea avizului sau autorizaţiei de exercitare a activităţii sau blocarea conturilor. Cea mai mare sancţiune prevăzută de noua lege este închiderea unităţii. În mediile de afaceri se crede că aceste sancţiuni, de fapt, operează împotriva persoanelor juridice. Practic, toţi cei vizaţi pot fi sancţionaţi pentru că nu au considerat că o operaţiune poate fi considerată suspectă. Altfel spus, în unele cazuri, li se cere să fie clarvăzători. În plan local, se pare că toţi au priceput scăpările legii, dar sunt încrezători că nu este dracul chiar aşa de negru. Patronul unei agenţii imobiliare din Botoşani crede că nu va fi afectat prea tare pentru că el are rol de intermediere, iar ceea ce ţine de perfectarea afacerii revine notarului. Recunoaşte caracterul aberant al unora dintre prevederile legii, dar crede că se vor găsi soluţii pentru contracararea acestora. În privinţa bancherilor lucrurile sunt mai clare, riscul este diminuat. „Prin legea asta se doreşte poate sporirea atenţiei. În cazul nostru, dacă cineva vrea să depună o sumă de 2 milioane de dolari automat această tranzacţie trebuie să ridice un semn de întrebare. Poate că în ţară, pe undeva, au existat cazuri de spălare de bani prin bancă. Dar legea aceasta îi va determina să-şi revizuiască opţiunile. Noi avem angajaţi profesionişti, periodic li se fac instructaje, practic pentru noi riscul de a fi sancţionaţi degeaba nu există” , a declarat proaspătul director al unei bănci din Botoşani. Într-o anumită măsură, legea nouă nu prea se potriveşte cu Ordonanţa de Guvern 2/2001. Acest act normativ, privind regimul juridic al contravenţiilor, spune că „sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”. În cazul celor ce vor fi sancţionaţi pentru că nu şi-au suspectat clienţii, principiul proporţionalităţii este trecut în plan secund. O soluţie ar fi ca aplicarea sancţiunilor să se facă după trecerea printr-o instanţă de judecată. „Legea se va aplica raportată la caz. Este o lege bună care ajută mult activitatea de prevenire şi combatere a spălării banilor. Probabil că, în situaţii concrete, vor fi nişte analize, iar răspunderea adoptării unei măsuri aparţine celui care aplică sancţiunea. Pentru persoanele juridice, există un risc, dar vor avea posibilitatea contestaţiei” , este de părere Dan Cristian Popovici(foto), primul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani. În cazul unei sancţiuni cu blocarea conturilor, până la încetarea activităţii firmei pasul este insesizabil. Popovici consideră că problema nu este deosebit de gravă pentru că cei nedreptăţiţi, după formularea contestaţiei vor putea solicita despăgubiri. Un risc mai puţin sesizabil este acela al reglărilor de conturi între persoane juridice sau între acestea şi persoane influente din anumite instituţii. Adică dacă, spre exemplu, un director de instituţie are ceva cu un anumit avocat, sau agent de asigurări, legea îi oferă exact arma de care are nevoie. Nici unul din cei intervievaţi nu crede că astfel se dă apă la moară corupţilor şi extinderii corupţiei. Dincolo de părerile împărţite, explicite sau nu, rămâne subtila intenţie a statului de a-şi asigura cohortele de turnători. Pentru că de frica posibilelor sancţiuni, va exista tendinţa ca orice client al celor vizaţi să fie turnat. (Marian MOROŞAN)
Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea,
multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.