Hramul voronenilor
Evenimentul a debutat de dimineaţă, când foarte mulţi dintre participanţi au ţinut să fie prezenţi la slujba oficiată în biserica din interiorul mănăstirii, care şi de această dată s-a dovedit neîncăpătoare. De precizat că sărbătoarea ortodoxă de ieri, Naşterea Maicii Domnului, generează şi hramul localităţii Vorona. Aşa se explică prezenţa, an de an, a voronenilor, care aştern pe iarbă scoarţe ţesute în motive populare, iar peste ele ştergare ţesute la stative, pe care aşează mâncarea adusă de acasă, în special friptură. Ieri, s-a putut observa aşezate pe ştergare friptură de porc, cârlan, pasăre dar şi sarmale în foi de varză şi viţă-de-vie. Grupaţi pe familii sau grade de rudenie, voronenii s-au cinstit reciproc, zona viind cunoscută ca fiind una a ţuicarilor.
Cei care n-au adus mâncare de acasă, au făcut rând la grătarele cu mici şi berea rece de la dozator. Numai că ceva nu mi s-a părut a fi în regulă cu micii. Prea erau roşietici la culoare, de parcă ar fi fost din carne de nutrie. Semn că aveau în conţinutul lor multe Euri, micii adevăraţi rămânând din ce în ce mai mult o amintire gastronomică mult râvnită.
Comercianţi şi… comercianţi
Cine a fost atent, a putut observa o prezenţă pitorească a comercianţilor, dar şi o mai pitorească expunere de produse la vânzare. Erau prezenţi confecţioneri de căciuli din pielicele de miel de la Joldeşti, ţiganii cu kitschurile lor, micii
comercianţi cu încălţăminte de calitate proastă şi articole de confecţii, dar şi multe feţe bisericeşti ce alergau de la un capăt la altul al meselor pe care aveau expuse pentru vânzare cărţi religioase, icoane de diferite mărimi şi odoare bisericeşti. Alte feţe bisericeşti, după ce te cântăreau din ochi să vadă câţi bani ai prin buzunare, te abordau să faci o danie pentru nu ştiu ce construcţie de mănăstire, schit sau biserică de prin ţară de care n-am mai auzit până acum.
Printre această mulţime de sutane înzestrată cu caiete pe care să-ţi noteze donaţia, am descoperit şi un pârlac care aduna bani pentru sinistraţii din Cristineşti (foto 3). L-am luat la întrebări şi i-am cerut să-mi spună ce inundaţii au fost la Cristineşti. A încercat să mă păcălească cu Baranca, nerealizând că eu ştiu că există o Barancă la Cristineşti, pe-o coastă de deal, şi cea inundată de la Hudeşti, aşezată în lunca Prutului. Faptul că l-am fotografiat nu l-a deranjat.
Într-o laterală a tăpşanului s-au aşezat cei cu paraşutele şi scrâncioburile. Şi ei aveau clientelă, ba chiar se stătea la rând ca să de dai în scrânciob ori să zbori cu paraşuta la o înălţime apreciabilă.
Organizarea, bună şi fructuoasă financiar
Oficialităţile locale s-au aşteptat la o aglomeraţie de oameni şi maşini, aşa că s-au pregătit să facă faţă. Alături de tăpşanul unde se desfăşoară an de an acest eveniment cultural, adică peste drum, se află câteva hectare de teren ce aparţine de mănăstire şi care este împrejmuit. Chiar dacă era cultivat cu lucernă, stareţa mănăstirii a considerat că merită să-l transforme în parcare auto. Pe bani, trei lei de maşină. A scos bani buni, pentru că un agent de poliţie rurală n-a iertat pe nimeni dintre proprietarii de maşini. I-a băgat pe toţi în parcarea improvizată. Şi au fost peste o mie de maşini.
De asemenea, pe traseul celor trei km de drum care leagă localitatea
Vorona de mănăstire, s-au parcat maşini de-o parte şi de alta a şoselei, cei care au prins loc scăpând de plată. Nu s-au creat îmbulzeli auto, nu s-au creat blocaje, din acest punct de vedere totul fiind sub controlul organizatorilor. Invitaţii şi oficialităţile
Cam pe la ora 12.30, după ce s-a terminat slujba la biserică, şi-a făcut apariţia primarul comunei Vorona, social-democratul Aurel Ştefan. La puţin timp a sosit şi coloana cu artiştii invitaţi să se producă pe scena festivalului. Au venit artişti şi rapsozi populari din Prahova, Harghita, Suceava dar şi din Herţa – Ucraina şi Călugări – Făleşti din Republica Moldova.
Sonorizarea, foarte bună, a fost asigurată de către echipa de specialitate a Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor”. Aşa cum era anunţat, vedeta festivalului a fost cunoscuta cântăreaţă de muzică populară Margareta Clipa, susţinută de Ansamblul de muzică populară „Ciprian Porumbescu” Suceava.
Festivitatea a fost deschisă de primarul Aurel Ştefan (foto 1), printr-un cuvânt de bun venit adresat invitaţilor şi participanţilor. Printre altele, primarul a rostit nişte cuvinte pe care le-am consemnat pentru adevărul care-l conţin. „Acest festival folcloric intitulat „Serbările Pădurii” şi ajuns la ediţia a XXXIV-a a devenit o tradiţie la care nu mai putem renunţa”. Aşa este! Evenimentul este prea cunoscut în ţară şi peste hotare ca să-l suprimăm, aşa cum s-a întâmplat cu Festivalul usturoiului de la Copălău. Ceva neobişnuit pentru un eveniment de o asemenea amploare, primarul a urcat pe scena festivalului singur, neavând alături nici o oficialitate de la judeţ: Prefectură, CJ, Direcţia de cultură sau lideri de partide.
Dealtfel, cât timp m-am aflat în locaţie, n-am observat picior de politician. Doar consilierul judeţean Mircea Dănuţă (foto 2), care a sponsorizat cu 40 de milioane de lei anumite acţiuni integrate festivalului, a stat câteva minute, timp în care a cumpărat o carte de rugăciuni, o căciulă comor de miel şi a mâncat cinci mici. A plecat înainte de deschiderea oficială a festivalului. (Ioan Rotundu)
(Ioan Rotundu)
