Repet pentru a nu ştiu câta oară că ţara asta este un pământ al nimănui, fără stăpân, unde intră cine vrea, în care fiecare vorbeşte şi face ce doreşte, ca într-o casă pustie! Mai ales în Ardeal, unde musafirii nepoftiţi de dincolo de Tisa se calcă unii pe alţii pe picioare. Mereu vin să ne dea lecţii despre democraţie, despre cum trebuie rezolvate problemele minorităţii maghiare din România, care ,,trăieşte sub năvodul asupririi"; ba să ne şi ponegrească în faţa Europei şi a lumii, afirmând că suntem ,,cea mai ticăloasă naţiune de pe suprafaţa pământului" etc.
Aşa s-a întâmplat nu demult, când doi ,,excursionişti" budapestani: europarlamentarul organizaţiei extremiste ,,Jobbik", Szegedi Csanad, împreună cu un oarecare Kohazy Ferenc, poreclit Fanka Deli, porniţi să colinde prin Ungaria, spre a vorbi ungurilor despre ,,noua descălecare", s-au trezit ajunşi şi în România, oprindu-se taman la Gheorgheni, în judeţul Harghita. Acolo au fost primiţi cu braţele deschise, cu ovaţii, cu drapele tricolore: roşu-alb-verde, drapele secuieşti şi arpadiene (care sunt drapelele de luptă ale gărzii secuieşti!), de membrii Mişcării celor 64 de comitate (HVIM).
În scurtă vreme, sala fostului cinematograf orăşenesc a devenit neîncăpătoare. Musafirilor ,,de onoare" li s-a asigurat şi o gardă de onoare, alcătuită din membrii din Miercurea-Ciuc ai gărzii secuieşti, care nu este altceva decât o secţie a Gărzii Maghiare, scoasă în afara legii, în Ungaria! La noi, în schimb, garda secuiască îşi vede liniştită de treburile ei: recrutează mereu noi membri, îşi procură uniforme, mai mult ca sigur şi arme, se instruieşte, ca orice organizaţie paramilitară din vremea regimului horthyst.
Manifestarea ,,patriotică" de la Gheorgheni a fost deschisă de Kohazy Ferenc, care purta un tricou cu inscripţia: ,,Pământul secuiesc nu este România!". El a cerut, patetic, o solidarizare deplină dintre ungurii transilvăneni şi cei din Ungaria, fiindcă numai aşa vor putea înfrunta pericolele ce ameninţă ungurimea, odată cu globalizarea, dar şi prin întărirea continuă a statului naţional român.
L-a ,,acompaniat" Szegedi Csanad, care a susţinut că organizaţia extremistă şi revizionistă ,,Jobbik" reprezintă interesele tuturor ungurilor din Bazinul Carpatic, inclusiv a cauzei autonomiei teritoriale a pământului secuiesc: ,,Este datoria noastră istorică (la unguri toate au devenit ,,istorice": familiile istorice, bisericile istorice, ba chiar şi ,,datoria istorică"!) să vorbim despre autonomia teritorială a maghiarilor de peste hotare, despre tragedia de la Trianon, despre glorioasa preistorie maghiară străveche (Extraordinar! Ungurii sunt unicul popor din lume care se poate lăuda cu o ,,glorioasă preistorie", erau, adică, glorioşi înainte de a exista ca popor!
Sigur, această ,,glorioasă preistorie" trebuie să dateze încă de pe vremea strămoşilor biblici ai omenirii, care, cu siguranţă, au fost unguri, că doar nu întâmplător se numeau Adam şi Eva!), despre scrierea noastră runică (altă găselniţă ungurească prin care se susţine, fără nici un argument cât de cât credibil, că runele sunt o străveche scriere secuiască) sau despre constituţia Sfintei Coroane". Europarlamentarul ,,Jobbik" nu a ezitat de a se autoproclama ca făcând parte dintre ,,noii descălecători maghiari" care au ,,binecuvântarea Dumnezeului Maghiarilor", având misiunea sfântă de a lupta pentru ,,înlăturarea extremismului şi şovinismului românesc, îndreptate împotriva reprezentanţilor legitimi ai maghiarilor din România". Este şi motivul pentru care Szegedi Csanad, în calitatea lui de europarlamentar, îşi va deschide un birou în Odorheiu-Secuiesc.
Dacă o astfel de intenţie s-ar şi materializa, autorităţile române nu ar avea altceva de făcut decât să-l ia de guler şi să-i arate calea de întoarcere spre ,,anyaorszag", adică acolo unde a fost ales europarlamentar. Ba, nu ar fi rău ca să-i arate puţin şi uşa de la ,,mititica" şi să-l acuze de desfăşurarea unor acţiuni duşmănoase la adresa României şi de destabilizare a statului naţional şi unitar român.
Revenind la inscripţia pe care Kohazy o avea pe tricou, nu mai este demult nici o noutate pentru noi, cei din Ardeal, că ,,ţinutul secuiesc autonom" nu este o ficţiune, ci o realitate, cu structuri teritorial-administrative, respectiv cele opt scaune secuieşti: Csikszek (scaunul Ciuc), Gyergyoszek (scaunul Gheorgheni), Kezdiszek (scaunul Târgu-Secuiesc), Orbaiszek (scaunul Covasna), Szepsiszek (scaunul Sfântu-Gheorghe), Miklosvar-fiu-szek (scaunul Micloşoara-Brăduţ), Udvarhelyszek (scaunul Odorheiu-Secuiesc), Marasszek (scaunul Mureş); cu simbolurile naţionale (imn naţional: autor: Mihalik Kalman, pe text de Csanady Gyorgy; stema ţinutului secuiesc autonom, drapelul ţinutului secuiesc autonom, semnul distinct al ţinutului secuiesc autonom - SIC, care va fi înregistrat la Oficiul Internaţional de Mărci).
Toate acestea au fost aprobate la ,,marea adunare secuiască" de la Odorheiu-Secuiesc, ce a avut loc la începutul lunii septembrie a.c., acolo unde, în premieră absolută, i-a fost înmânată lui Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania, harta ţinutului secuiesc. Frumos colorată, harta este însoţită şi de o ,,legendă" lămuritoare: linia groasă, neagră, continuă, reprezintă hotarul ţinutului secuiesc; liniile subţiri, negre, din interiorul hărţii, reprezintă graniţele celor opt scaune secuieşti; linia groasă, roşie, punctată, marchează hotarele actualelor judeţe: Mureş, Neamţ, Bacău, Braşov şi Harghita.
După cum uşor se poate observa, dacă din actualul judeţ Mureş este inclusă doar o parte a acestuia, respectiv zona Văii Nirajului, în care populaţia de etnie maghiară este preponderentă, în schimb, din actualul judeţ Harghita este lăsată în afara graniţei ţinutului secuiesc autonom zona de nord, zona Topliţei, unde populaţia de etnie română este majoritară în proporţie de peste 80 la sută.
În acelaşi timp, cei care au ,,croit" harta respectivă au inclus între graniţele ţinutului secuiesc suprafeţe însemnate din actualele judeţe Neamţ (întreaga zonă a Bicazului) şi Bacău (valea superioară a Trotuşului - zona Coşnei), urmărind desigur să cuprindă între hotarele acestei structuri etnice un număr cât mai mare de ceangăi, mai ales pe vorbitorii de limbă maghiară. Un semn de întrebare şi-au pus totuşi cei ce au trudit la această hartă: este cel legat de soarta oraşului Târgu-Mureş, destinat, la un moment dat, să fie chiar capitala ţinutului secuiesc autonom. Cum s-a ajuns acum ca asupra includerii sale în ţinutul secuiesc autonom să fie pus un mare semn de întrebare? Despre aceasta, în articolul viitor. (Ilie Sandru)
Sursa Informatia Harghitei