Totodată, pelinul este bun, prevenind pişcatul purecilor şi căderea în boala frigurilor. Tot conform tradiţiei, Armindenul din faţa casei se ţine la poartă până coacerea grâului nou şi la coacerea primei pâini, după care se taie şi se pune pe foc, pentru ca el să coacă cea dintâi coptură.
Vechea mişcare socialistă internaţionalăa dat Armindenului un alt sens, transformându-l, la sfârşitul secolului al XIX-lea în Ziua Muncii, Ziua Internaţională a Celor ce Muncesc, primul 1 Mai de această factură sărbătorindu-se în lume în anul 1890.
La noi, la Botoşani, primul 1 Mai Muncitoresc a fost marcat în 1892, cu un entuziasm aparte, tineresc, în chip socialist, de exprimare a aspiraţiilor celor mulţi către o viaţă mai bună. După 1944, sărbătoarea s-a amplificat, trecând de la iniţialele serbări câmpeneşti la somptuasele defilări ale oamenilor muncii de la oraşe şi sate, urmate, la început de kermeze în locuri publice, apoi de programe de factură artistică şi sportivă, cu un înalt conţinut politico-ideologic, exprimând mulţumiri conduceriii partidului comunist, astăzi defunct, încrederea în cauza marxism-leninismului, în cauza Păcii.
Liber două zile, căci 2 Mai era Ziua Tineretului, poporul ieşea la iarbă verde, spre a se simţi bine. De altfel, mişcarea socialistă cea veche şi cea mai nouă obişnuia să definească ziua de 1 mai "Paştele Muncitorilor", eludându-l pe cel adevărat, mai urcînd o dată pe culmile ateismului, component al edificării omului nou al societăţii socialiste româneşti. Aşa a fost să fie. (Ionel Bejenaru)
mutilarea personalităţii copilului este o formulă educaţională acceptată
