Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Infracţiuni
Fapt divers
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Sport
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Reportaje
Comentarii
Religie
Important
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
12496
De la 07 Ianuarie 2003
69896234

150 de ani de activitate a Societăţii pentru Cultura şi Literatură în Bucovina

  • 27 May 2012, 23:00
La 26 mai 2012 la Rădăuţi s-au sărbători 150 de ani de la apariţia celei mai importante organizaţii a societăţii civile din istoria Bucovinei: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina(SCLRB).
Apărută în timpul Imperiului Habsburgic, ca o necesitate de apărare a identităţii şi intereselor naţionale româneşti, ea a dăinuit în timp, adaptându-se plenar la viaţa socială a comunităţii româneşti locale, indiferent de frământările istorice prin care a trecut. Ia fiinţă în 1862, sub denumirea de „Reuniunea Română de Leptură în Cernăuţi”, la iniţiativa unui grup de tineri inspiraţi de A. Pumnul, care aveau în spate boierimea bucovineană în frunte cu fraţii Alexandru şi Gh. Hurmuzachi.
Iniţial se dorea a fi o asociaţie care, prin cultură şi asistenţă socială, să ajute populaţia băştinaşă în faţa concurenţei acerbe la care era supusă prin imigrările şi colonizările masive sprijinite de stat. Ea îşi propunea să întemeieze o sală de lectură cu reviste, ziare şi cărţi, să sprijine tineretul studios şi să organizeze o bibliotecă. La constituire avea 185 de membri: 71 preoţi, 62 boieri, 52 funcţionari. Pe atunci învăţătorii şi profesorii români erau puţini şi cu o situaţie socială dificilă. Cu trecerea timpului, ei, alături de preoţi, vor constitui baza activităţii.
Limba Reuniunii, utilizată inclusiv în corespondenţa cu autorităţile statului, a fost româna scrisă cu alfabet latin. Viaţa a impus, după numai un an de funcţionare, modificarea statutului Societăţii. Cerinţele comunităţii pe care o reprezenta erau tot mai complexe. Activitatea Societăţii se îmbogăţeşte şi se diversifică. Ea polarizează în jurul ei viaţa culturală, socială, naţională a românilor din Bucovina, în strânsă legătură cu a celor din celelalte teritorii româneşti. Mari personalităţi ale culturii române îi devin membri de onoare: V. Alecsandri, A. Şaguna, Gh. Bariţiu, T. Cipariu etc.
Din 1867, Societatea se implică în chestiunea predării în şcoli a istoriei românilor. Cere înfiinţarea unei catedre de istorie naţională la Gimnaziul Superior de Stat din Cernăuţi, pe baza principiului că poporul trebuie să-şi cunoască istoria şi să se opună germanizării. Deoarece guvernul nu admite cererea, Societatea decide să organizeze ea un astfel de curs.
Dar pentru asta era nevoie de o nouă schimbare de statut, chestiune care se realizează începând din 1869, când asociaţia primeşte numele care-l poartă şi astăzi: Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina. Se dă o mare atenţie învăţământului românesc. Acordă burse pentru tineri la şcoli de toate felurile şi gradele. Tipăreşte manuale, editează cărţi pentru elevi. Societatea deschide Internatul de Băieţi cu 250 de locuri din Cernăuţi şi întemeiază, cu efort financiar deosebit, o şcoală normală particulară la Cernăuţi şi 14 şcoli primare particulare cu 25 de clase, 1400 de elevi şi 25 de învăţători.
În timp, Societatea a editat mai multe publicaţii în limba română şi a achiziţionat o tipografie care a fost pusă în slujba comunităţii. Ea a reacţionat când drepturile şi demnitatea populaţiei româneşti au fost încălcate, a întocmit memorii şi proteste. Pentru creşterea prestigiului comunităţii pe care o reprezenta, tot cu fonduri proprii, organizează turnee de teatru, şezători literare, zborul demonstrativ al lui A. Vlaicu din 1912 etc.
Apărătoare a intereselor noastre naţionale, Societatea a fost ocrotitoarea altor organizaţii culturale şi sociale româneşti. Sediul ei, Palatul Naţional din Cernăuţi, cumpărat cu mari sacrificii, a adăpostit toate societăţile culturale româneşti din Bucovina. Aici vor avea loc o parte din evenimentele din 1918 care au condus la unirea Bucovinei cu România.
Unirea a fost posibilă şi datorită Societăţii. După Unire, Societatea îşi continuă activitatea, concentrându-se asupra satelor. Se înfiinţează biblioteci populare şi secţii săteşti. La Cernăuţi se realizează Palatul Cultural din Piaţa Vasile Alecsandri, o construcţie monumentală proiectată de Horia Creangă. După 1945, Societatea şi-a desfăşurat, un timp, activitatea în exil.
În numele Societăţii s-au depus memorii în favoarea Bucovinei la Conferinţa de Pace de la Paris. În 1962, la New York, şi-a sărbătorit centenarul existenţei sale. În martie 1990, un grup de intelectuali reactivează Societatea. Ea îşi are sediul în Rădăuţi şi are circa 900 de membri, între care academicieni, profesori, medici, jurişti etc. din toată ţara.
A înfiinţat filiale în Bucureşti, Iaşi, Braşov, Cluj, Târgu Mureş, Bacău, Suceava, Botoşani şi în localităţi din judeţul Suceava. La iniţiativa ei s-a înfiinţat Institutul „Bucovina” al Academiei Române de la Rădăuţi. În fiecare vară se organizează cursurile Universităţii Populare „Ion Nistor”.
Are o editură şi editează revista „Septentrion”. Şi-a amenajat o sală de festivităţi, o bibliotecă cu peste 5000 de volume şi un fond documentar bucovinean. Societatea este o pildă vie despre cum se poate organiza o comunitate, despre spiritul de iniţiativă culturală privată şi de sacrificiu al generaţiilor de altă dată. Ea afirmă cu argumente istorice şi culturale hotarul de nord-est al românităţii: pe Ceremuş, Colacin, Serafineţ şi Nistru, cum l-a fixat Ştefan cel Mare şi cum ni l-au lăsat moştenire strămoşii. MIRCEA IRIMESCU, preşedintele SCLRB , „Crai nou”
Romanian Global News

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Horoscop
Bancul zilei: Când esţa este medium
O isterie a retragerilor bancare ce nu poate fi oprită
Politia spaniola in fata unei filiale a Grupului Bankia
Scandalul ISC si Daniel Constantin
PDL trebuie să introducă moţiune de cenzură
având în vedere intervenţia brutală în justiţie a guvernării Ponta-Antonescu
Botoşani: Campania electorală văzută la ea acasă (V)
Păcăleală USL-istă second hand pentru Botoşăneni
Prioritatea zero pentru Guvernul român este absortia fondurilor europene
România ar putea urma exemplu Poloniei
Lucian Bute a fost demolat de Carl Froch
KO tehnic in repriza a 5-a
Moale-n limbă, moale-n cap,
Vrea primar cu handicap!
Ioan Rotundu
Doar minciună şi violenţă
Ioan Rotundu
Lista candidaţilor cu şanse de reuşită la funcţia de primar
reactualizată
Darabani: Bătut la Poliţie până ce-a fost băgat în spital
Lumea lu' Rotundu: Ruinele retrocedărilor
politica evreilor asupra imobilelor revendicate
Biserica Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a fost resfinţită
prefectul a făcut o declaraţie contrară realităţilor din judeţ
Cum a pătruns Mazăre şi haremul său în cazarma militară?
Reţeta electronică este gata de start
Persoanele fizice vor plăti asigurarea de sănătate la ANAF
După prezervative, Protecţia consumatorului verifică hârtia igienică
Lista cu gradaţiile de merit a rămas definitivă
Botoşani/Băluşeni: Primarul beţivan şi susţinătorii săi bătăuşi
cum a fost umbrit un eveniment al bătrâneţilor
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă