Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Cultură
Anunţuri
Economic
Fapt divers
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Ştiri agenţii
Horoscop
Ofertă de afaceri
Umor
Mondene
Gastronomie
Decese
Comentarii
Religie
Pamflet
Caricaturi
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu


Număr accesări
Astăzi:
17551
De la 07 Ianuarie 2003
122903200

91 de ani de la Unirea Basarabiei cu România

  • 27 March 2009, 23:00
În ziua de 27 martie 2009 s-au împlinit 91 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, 91 de ani de la ziua istorică în care Sfatul Ţării a decis ca Basarabia să fie alipită la ţara mamă. Intrarea României în Primul Război Mondial, în vara anului 1916, alături de Antanta, a urmărit realizarea deplinei unităţi naţionale prin unirea cu Vechiul Regat a Transilvaniei, Bucovinei şi Basarabiei, toate străvechi teritorii locuite de români. Prima provincie care s-a alipit însă ţării, a fost Basarabia. Voinţa de unire a fost un permanent crez al românilor rămaşi dincolo de Prut iar iniţiativa lor a fost anticipată de câteva evenimente istorice reprezentative. În aprilie 1917, un grup de intelectuali şi funcţionari români a înfiinţat Partidului Naţional Moldovenesc, o grupare politică ce îşi propunea să lupte pentru "dobândirea drepturilor cetăţeneşti şi naţionale pentru românii din Basarabia şi de dincolo de Nistru".
În perioada imediat următoare, peste 300.000 de soldaţi din armata rusă a Basarabiei au înfiinţat "comitete moldoveneşti" la Odessa, Iaşi şi Roman. Reprezentanţii comitetelor, reuniţi la Odessa, între 5 şi 18 aprilie 1917, au votat o moţiune care cerea ca Basarabia să fie condusă de un "Sfat al ţării". La 25 septembrie 1917, Congresul soldaţilor moldoveni, care a avut loc la Chişinău, a hotărât "autonomia teritoriala şi politică a Basarabiei", în cadrul Republicii Federative Democratice Ruseşti, şi crearea Sfatului Ţării, compus din 150 de deputaţi. Odată instalat, Sfatul Ţării a proclamat, la 15 decembrie 1917, autonomia Republicii Democratice Moldoveneşti în cadrul Republicii Federative Democratice Ruseşti. Între 24 ianuarie şi 6 februarie 1918 a fost proclamată independenţa Republicii Moldoveneşti şi imediat, la 2 martie, o delegaţie formată din Ion Inculeţ, Pan Halipa şi Dr Ciugureanu s-a întâlnit la Iaşi cu Primul Ministru al României, stabilind cadrul de desfăşurare a evenimentelor premergătoare unirii.
La 27 martie 1918, la orele 17:00, a început Adunarea Sfatului Ţării. În sală au fost prezenţi toţi membrii cabinetului Republicii Moldoveneşti şi Primul Ministru Român, Alexandru Marghiloman, trimisul special al Regelui Ferdinand, făuritorul României Mari. Sfatul Ţării cuprindea 138 de membri. În urma rezultatului de la vot (86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi) s-a declarat unirea Basarabiei cu ţara mamă. Ziarul "Tribuna" din 30 Martie publica: Moţiunea Unirii, Tedeum-ul şi telegrama transmisă regelui Ferdinand, anunţând „Unirea cu ţara mamă”.
Actul istoric al unirii Basarabiei cu ţara glăsuia: "În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagra şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa, România".
Astăzi, într-o perioadă încă tulbure din punct de vedere politic, relaţiile dintre Republica Moldova şi România, ţări apropiate dar atât de depărtate totuşi de zidul ridicat de pătrunderea în Uniunea Europeană, nu sunt nici pe departe cele mai roze. Sărbătorirea Unirii provoacă frisoane la Chişinău în timp ce la Sibiu momentul aniversar va fi marcat în mod oficial.
Publicaţiile Jurnalul Online se alătură, prin materialul de faţă, manifestărilor destinate măreţului eveniment istoric de acum 91 de ani, readucând în atenţia cititorilor numele unui apreciat poet din Flămânzi, Viorel Iftode, care, în publicaţia „Gazeta de Botoşani”, din 29/30 iunie 1991, îşi vedea tipărită, cu gândul la Basarabia, poezia simbolic intitulată „Pod spre libertate”. Având speranţa că autorul va face (şi) pasul necesar colaborării sale cu Asociaţia Cultural Sportivă “Trei Generaţii”, redăm, în continuare, sensibilele sale versuri, aşa cum apăreau ele în publicaţia botoşăneană în urmă cu 18 ani:
Pod spre libertate
Dă-mi mâna, frate,
Să facem pod din inimi peste Prut.
Dă-mi inima s-o mângâi, frate,
Originea ne e acelaşi lut.
Dă-mi viersul tău şi dă-mi cântarea,
A noastre inimi să le ningă,
Să ne bătem mai des cărarea,
Să ne sfinţim a noastră limbă.
Să ridicăm un pod din inimi,
Să ne chemăm române-frate,
Să ridicăm spre fala noastră
Un pod imens spre libertate.
(B.P.F.)

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Un veteran român-canadian a trecut la cele veşnice
Citatul sfinţirii Bisericii „Sfântu Gheorghe” a fost scos din nou la lumină
PROGRAM TELE'M SÂMBĂTĂ 28 Martie
Horoscop
Aloooo!
Soluţie japoneză anti-radar
Comentariul comentariilor XLVIII
(Ioan Rotundu)
Memoria Elenei Băsescu şchioapătă
Tadici şi Băsescu se duc la expoziţie şi meci
la cei 300.000 de romani din Timoc când vor merge?
Apel pentru condamnarea Pactului Hitler-Stalin
se cere înfiinţarea Comisiei prezidenţiale pentru analiza consecinţelor Pactului Hitler-Stalin
Italia să ceară scuze României pentru linşajul mediatic la adresa cetăţenilor români
Români care ne fac cinste
Ziua de naştere a Principesei Margareta a României sărbătorită cu fast la Bucureşti
Estimări alarmiste: Următoarea criză va fi cea alimentară
Încercare de puci în PNL Botoşani
comunicat de presă
Colegiul „A.T. LAURIAN” participă la „ORA PĂMÂNTULUI”
Chifteluţe de post
Voronenii pun iarăşi de-un protest
Dimensiunea scandalului din PNL Botoşani
liberalul Ţurcanu îl pune la zid pe senatorul Câmpanu
Lobby pentru relansarea Festivalului Usturoiului de la Copălău
Câmpanu nu a vrut să stea cu fundul în două luntrii
Peremiştii răi de plată s-au refugiat în PDL
Florile de pe morminte fac cu ochiul!
Apel liberal la unitate
Pact naţional pentru autonomie locală
Numai două comune din judeţ nu au medici de familie
Szente nu mai vrea să fie directorul Maternităţii
Anchetă a IŞJ privind un film postat pe Internet
OJPC a înăsprit controalele
Românul şi eliberarea de primăvară
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă


Ultimele articole de pe blog