Palma jandarmului român face referire la abuzurile comise de forţele româneşti în Basarabia interbelică asupra populaţiei băştinaşe, iar deportările în Siberia...ei bine, aici totul este clar, primarul vorbeşte despre sutele de mii de oameni – nici astăzi nu este cunoscut numărul exact – din Basarabia şi nordul Bucovinei care au fost deportaţi de sovietici în Siberia. Sindromul Stockholm, când victima ajunge să fie de partea celui care-o agresează.
Sindromul Stockholm în rândul moldovenilor
„Atunci când nu ai acces la informaţie, când nu ai termen de comparaţie vizavi de ce înseamnă o viaţă mai bună...de multe ori apare sindromul Stockholm", continuă acesta. Doar aşa poate explica primarul, unionist de când se ştie şi care ţine deasupra biroului o fotografie cu Doina şi Ion Aldea-Teodorovici, cum de există încă o pătură groasă din Republica Moldova care vrea ca ţara să-şi consolideze relaţiile cu Rusia.
„În Republica Moldova, din cei aproape 23 de ani după proclamarea independenţei, 14 ani au fost guvernări antiromâneşti, antinaţionale, antieuropene. În timpul acestor guvernări, ca şi-n perioada sovietică, oamenii au fost intimidaţi, au fost pedepsiţi şi persecutaţi pentru că îşi spun români sau că spun limba română. De aceea, puţinii ani după 2009, când s-a produs alternanţa la guvernare, nu sunt încă suficienţi pentru a discuta deschis cu populaţia din stânga Prutului despre identitate şi despre limbă", crede şi Vitalia Pavlicenco, preşedintele Partidului Naţional Liberal din Republica Moldova şi una dintre cele mai vehemente voci pro-unire. O întrebăm de trei ori câţi moldoveni ar vota unirea cu România dacă mâine ar fi un referendum în acest sens. Nu răspunde clar niciodată, face compromisul şi recunoaşte doar că sunt mai mulţi moldoveni care nu vor unirea decât cei care o vor.
„Rudele n-ai cum să ţi le alegi"
Ideea asta cu reîntregirea României Mari ar cam însemna unirea a „două nevoi", două ţări sărace, care, la prima vedere, n-au ce să-şi ofere una alteia în afară de promisiuni. Unirea trebuie să se facă totuşi chiar şi aşa pentru că „familia n-ai cum s-o renegi", crede Dorin Chirtoacă. Vitalia Pavlicenco, alt politician moldovean pro-unire, spune că România şi Moldova sunt sărace acum tocmai pentru că „ţara nu este întreagă".
Pentru Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, unirea Republicii Moldova cu România este un fapt firesc. De aceea a şi refuzat multă vreme, pe când era adolescent, să umble cu actele pe la ghişee pentru a-şi obţine cetăţenia română, pentru că ea era deja a lui, el şi familia sa n-au renunţat niciodată la ea. A fost primul politician de peste Prut care şi-a arătat entuziasmul şi sprijinul faţă de ideea ca noul proiect de ţară al României să fie unirea cu Republica Moldova. De cealaltă parte, liderii de la Chişinău au răspuns că prioritatea Moldovei este integrarea europeană.
Dar aceste două proiecte se împletesc şi se confundă în multe minţi. „Noi, românii, am pătimit prea mult pe această parte a Prutului şi merităm un destin european, un destin românesc, un destin aşa cum l-au meritat germanii", spune Vitalia Pavlicenco, liderul Partidului Naţional Liberal din Moldova şi cunoscută pentru retorica pro-unire. Iar unirea, pentru mulţi moldoveni, înseamnă cu totul altceva decât reîntregirea României Mari. Pentru unii înseamnă, mai degrabă, cea mai scurtă cale către Uniunea Europeană.
Romanian Global News