Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Politică
Fapt divers
Editorial
Ştiri agenţii
Umor
Gastronomie
Comentarii
Publicitate
Evenimente
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.8697 lei
1 USD = 3.9827 lei


Număr accesări
Astăzi:
18534
De la 07 Ianuarie 2003
85006498
Anca Manolescu

Valorile naţionale ale lui Victor Ponta

  • 28 September 2014, 23:00
Nu, Institutul Cultural Romān – cu echipa lui Horia Patapievici – nu a avut pentru Victor Ponta o valoare naţională. Nu a contat că făcea prezentă īn lume o cultură romānească vie, īn dialog cu ceea ce e actualitate īn cultura lumii. Nu. A contat doar faptul că dl Ponta şi partidul lui īl categoriseau „al lui Băsescu”. Aşa că a fost decapitat scurt. Puţin i-a păsat lui Victor Ponta de gunoaiele pe care postul „Antena 3” le-a revărsat asupra unor intelectuali de vīrf ca Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, H.-R. Patapievici. Statura lor cultural㠖 recunoscută īn ţară şi īn străinătate – nu are, pentru dl Ponta, valoare naţională.
Instituţiile pe care le-au modelat şi care dau consistenţă vieţii intelectuale de azi nu sīnt, pentru dl Ponta, valori naţionale. Toate acestea sīnt „ale lui Băsescu”, duşmanul lui etern īn derizoriul ciorovăielilor politice. Luciditatea cu care sīnt prezenţi aceşti intelectuali īn spaţiul public, slujirea limbii romāne – căreia īi desfăşoară bogăţia – nu sīnt, pentru dl Ponta, valori naţionale. Cenuşiul stīlcit la care o mulţime de politicieni şi media condamnă limba romānă cīnd īşi rostesc patriotismul nu īl deranjează. Demagogia, populismul, mojicia ţanţoşă faţă de adversarii politici şi faţă de Europa: astea, da!, valori naţionale pentru el. „Mīndri că sīntem romāni!” Pentru oricine e īnzestrat cu bună cuviinţă a fi mīndru de naţionalitatea lui īnseamnă a fi făcut ceva consistent pentru propăşirea ei. Plagiatul e motiv de mīndrie naţională? Spune asta ceva despre „caracterul romānesc”?
De curīnd, dl Ponta a īncercat să-şi dreagă imaginea de şef şmecher cu ceva spoială de distincţie, de reverenţă cu gust electoral. A cerut scuze pentru blamul pus de Andrei Pleşu asupra mesajului prin care Radu Beligan i-a susţinut dlui Ponta candidatura. Potrivit lui, Andrei Pleşu ar fi atacat o valoare naţională, pe care – „mīndri că sīntem romāni” – trebuie s-o respectăm. Dar baletul moral al dlui Ponta e īmpleticit, nu are decīt logica grobă a demagogiei.
Nu pe actorul Radu Beligan l-a condamnat Andrei Pleşu. Ceea ce l-a contrariat este tocmai contrastul īntre valoarea marelui actor şi gesturile encomiastice ale omului public Radu Beligan la adresa puterii. Actorul Radu Beligan e o valoare naţională. Dar caracterul lui Radu Beligan este şi el valoare naţională? Şi el trebuie respectat indiferent de ce gesturi publice produce? Sau trebuie respectat īn mod absolut, ca valoare naţională, doar fiindcă īl susţine pe dl Ponta?
Pentru candidatul PSD, valoarea naţională se reduce – e limpede – la ceea ce slujeşte, conjunctural, interesului său şi al partidului pe care īl conduce. Oricine īi stă īmpotrivă nu e patriot, nu slujeşte interesul ţării, nu respectă valorile naţiunii. Dacă va cīştiga alegerile, dl Ponta va deveni preşedintele nu al Romāniei, ci al PSDIEI. Interesul naţional se va lărgi – s-a lărgit deja – pīnă la interesele PSD. Nu ţine seama şi nu va ţine seama decīt de ele. Să se gīndească fiecare dacă asta vrea. Un cvasi totalitarism de gaşcă şi de bīlci? Sau o democraţie liberală, europeană?
Dar poate nu ştim exact ce e democraţia. Un grup artişti, printre care cīţiva distinşi actori ai Teatrului Naţional s-au solidarizat cu dl Ponta. Cam īn aceiaşi termeni ca ai săi i-au cerut lui Andrei Pleşu să prezinte scuze pentru blamul adresat lui Radu Beligan, valoare naţională. Adresīndu-se „iubitorilor democraţiei”, ei susţin că oricine are dreptul să-şi declare public opţiunea politică. Dar ne aflăm astfel īn plină confuzie cu privire la democraţie.
Īntīi confuzia īntre drept şi responsabilitate. Nimeni, nici Andrei Pleşu nici altcineva nu i-a contestat lui Radu Beligan dreptul de a-şi rosti public preferinţa electorală. Īnsă, de vreme ce a făcut o asemenea declaraţie – la care are īntregul drept – el a acceptat implicit şi posibilitatea ca opţiunea lui să fie discutată, judecată, criticată īn spaţiul public. A acceptat implicit şi datoria de a răspunde pentru declaraţia lui. Faptul că e un mare actor nu īi dă lui Radu Beligan puterea de a face evaluări absolute, inatacabile, ceea ce ar fi de altfel imposibil cu privire la politic şi mai ales la conjuncturalul domn Ponta.
Apoi confuzia īntre valoarea profesională, fie ea şi naţională, a unui om şi atitudinea lui publică. Artiştii semnatari par să nu facă deosebire īntre ele. Susţin că performanţa pe scena teatrului asigură calitatea performanţei pe scena publică. Că, de vreme ce-l aplaudăm cu entuziasm īn sala de spectacol pe Radu Beligan trebuie să-l aplaudăm la fel īn piaţa cetăţenească. Or nu e deloc aşa.
Societăţile liberale fac deosebire īntre diferitele dimensiuni ale unei persoane. Le judecă pe fiecare īn contextul lor, īn aria lor de valabilitate, īn calitatea lor proprie. Doar totalitarismele caută să distrugă structura multidimensională a persoanei. Doar ele fac din persoană un bloc anonim, o unitate amorfă care poate primi orice culoare decide partidul unic. Cam aşa ceva face dl Ponta cīnd recunoaşte valoare naţională doar intelectualilor care īl susţin pe el.
Īn societăţile liberale, deschise, autentic democratice, acordul īntre valoarea profesională şi etica publică a unei persoane reprezintă un deziderat, o normă de atins, un principiu īn funcţie de care e judecat un om. Dar aici nu ne prefacem că perfecţiunea profesională asigură automat perfecţiunea morală, că una trece īn alta īn mod miraculos, că acordul se obţine īn lipsa unei conştiinţe treze.
Societăţile liberale, deschise, democratice nu canonizează persoanele, nu fac din ele absoluturi de desăvīrşire. Iar dacă e vorba despre canonizare, nici sfinţii nu sīnt, toţi, īnfăţişaţi drept avīnd vieţi perfecte de la un capăt la altul. Unii dintre ei au avut rătăciri, s-au lăsat atraşi de o glorie prea lumească, au slujit prea omeneştilor scăderi. Ceea ce face din ei sfinţi e faptul c㠖 sub Lumina la care aspirau – s-au judecat pe ei īnşişi, şi-au rectificat conştiinţa şi viaţa, au obţinut acordul īntre diferitele dimensiuni ale fiinţei lor.
Chiar īn afara perspectivei religioase, acordul īntre dimensiunile cu relevanţă publică reprezintă un deziderat, un principiu īn funcţie de care e judecată o persoană. Tocmai despre asta era vorba īn articolul lui Andrei Pleşu.

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.


Celebritatea minciunii
Bancul zilei: Sfatul barmanului
Gogoşari īn oţet
Anunţ Urban Serv
Astrofizicienii vor sa transforme intreaga Luna intr-un detector de radiatii
Traian Basescu: Nu vad niciun impediment sa fie organizat referendum national pe tema republica-monarhie
Cum vor parlamentarii sa legalizeze imprumuturile confidentiale luate de partide
Republica Moldova intentioneaza sa depuna o cerere de aderare la UE in 2015
Cine poate fi sforarul?
Ioan Rotundu
„Maica Precista” de la Īnvăţămānt
Ioan Rotundu
Botosami: Tupeul senatoarei Federovici
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă