Muncitorii care lucrează la şantierul arheologic deschis, în această săptămână, în zona ultracentrală a Timişoarei, au scos la iveală, o mulţime de vestigii materiale din veacul al XVIII-lea, printre care, sute de fragmente ceramice, cahle de teracotă, pipe şi schelete umane. Valentin Cedică, şeful Secţiei de Arheologie din cadrul Muzeului Banatului din Timişoara, a precizat, pentru Rompres, că rămăşiţele umane sunt foarte bine conservate, deşi au o vechime de trei secole, iar bolţile de cărămidă ale canalizării multiseculare a burgului se menţin foarte bine. La finele lunii decembrie, deţinuţii din Penitenciarul de Maximă Siguranţă Timişoara, au descoperit, în centrul Timişoarei, morminte care au aparţinut în veacul al XVIII-lea, Mănăstirii 'Popilor negri'. Întâmplarea s-a produs în timpul unor lucrări de modernizare a sistemului de canalizare ce aparţine Regiei de apă-canal 'Aquatim', la care munceau şi deţinuţii. Miercuri, o echipă de la Muzeul Banatului va deschide aici un şantier arheologic. Arheologii se aşteaptă să descopere morminte care au aparţinut cimitirului mizericordienilor care au căzut victimele epidemiei de ciumă de la începutul anilor 1730, precum şi un cimitir din perioada ocupaţiei turceşti a primelor decenii ale anilor 1500. Conform documentelor istorice, 'popii negri' care au aparţinut Asociaţiei religioase 'Sf. Ioan Nepomuk', au inaugurat aici un spital şi o farmacie, primele din Banat, în anii 1735-1737. Spitalul a fost preluat, mai apoi, de călugării mizericordieni, numiţi, popular 'popii negri'. În perioada 1748-1753, lângă spital s-a ridicat o biserică ce a fost distrusă de revoluţionarii paşoptişti maghiari, în anul 1849. Pe locul respectiv, astăzi se înalţă Biserica Greco-Catolică şi spitalul de Oftalmologie, construite în anii 1850. Din 1948 până după revoluţia din 1989, biserica a fost închisă de regimul comunist. Actualele lucrări de descărcare arheologică vor fi suportate de Regia 'Aquatim'.