După 1990, săteanul Vasile Macoviciuc a crezut de cuviinţă ca o parte din pământul ce-l primise prin reconstituirea dreptului de proprietate şi aflat sub liziera pădurii s-ar potrivit unui locaş de credinţă.
A luat legătura cu părintele stareţ de la Mănăstirea Gorovei care l-a sfătuit să pună bazele unui schit călugăresc. Omul a trudit şi a ridicat câteva chilii şi o bisericuţă iar călugării n-au întârziat să apară în zonă. Numai că primii călugări apăruţi la schit nu erau din rândul celor călăuziţi de credinţă.
Apucăturile lor mirene s-au făcut repede cunoscute în satul Alba şi prin împrejurimi, mai ales că le umblau ochii numai după femei. Oamenii s-au îndepărtat repede de schit şi nu mai veneau la slujbele ţinute destul de rar în bisericuţa ridicată pe cheltuiala lui Vasile Macoviciuc.
Din anul 2002 la schit au venit doi fraţi călugări. Rafael Hobincul pe post de stareţ iar fratele Irinarh cu rang de ieromonah pe post de ajutor. Cei doi au început să câştige din nou încrederea oamenilor care au început să vină la slujbele ţinute după rânduiala bisericească.
Văzându-i credincioşi şi cu grijă gospodărească pentru prosperitatea schitului, sătenii au început să-i ajute, fiecare după puterile sale gospodăreşti. Acum, pe

Totul s-a realizat cu multă trudă şi răbdare. Din păcate cei doi fraţi sunt grav bolnavi de diabet, ambii dependenţi de insulină, iar puterile lor fizice sunt mult diminuate. Abia reuşesc să reziste să facă slujbele cuvenite la un schit călugăresc. Cu toate acestea sunt optimişti şi speră ca la sfârşitul lunii august a acestui an să poată sfinţi noua clădire ridicată.
L-au rugat pe părintele stareţ de la Mănăstirea Gorovei, schitul Alba fiind subordonat acestui aşezământ monahal vechi de secole, să-i ajute prin a mai aduce câţiva fraţi cu care să se poată acoperi toate ascultările de care este nevoie ca schitul să poată funcţiona după regulile monahale.
Reportajul realizat în cadrul emisiunii lumea lu Rotundu a ajutat la popularizarea existenţei acestui schit şi poate că se vor găsi mulţi botoşăneni credincioşi să ajungă şi pe la acest aşezământ monahal, măcar din curiozitate, ajutându-i pe aceşti slujitori ai Domnului cu ce le stă în putinţă.
La schit se ajunge pornind din Dorohoi spre Darabani. În localitatea Hudeşti se cârneşte la stânga, spre satul Alba, drumul fiind asfaltat până în mijlocul satului. Din locul unde se sfârşeşte asfaltul mai sunt vreo 2 km până la schit dar drumul este pietruit şi se parcurge fără probleme. Zona este de o frumuseţe deosebită iar organismul se încarcă cu energia pozitivă radiată de pădure.
Ioan Rotundu