Salut intenţia ministrului şi sper să apuce s-o ducă la bun sfârşit iniţiativa n cursul acestui ban că după alegerile parlamentare din toamnă, oricare partid va câştiga alegerile şi va prelua guvernarea nu va fi interesat de soarta acestor imobile. Dar să încercăm o trecere în revistă cam ce imobile monument istoric sunt lăsate în paragină şi ar trebui expropriate.
Primul şi cel mai valoros este imobilul în care a funcţionat Secţia Etnografică a Muzeului Judeţean Botoşani. Este vorba de Casa Mihalache Iorga (foto 1), bunicul istoricului Nicolae Iorga. Casa a fost revendicată de un şmecheraş de avocat din Bucureşti, Adrian Mihalcea, în baza unor documente falsificate (s-a scris mult pe această temă în Jurnalul).
Mai întâi Mihalcea a încasat de la Direcţia Finanţelor Publice Botoşani contravaloarea imobilului, o sumă de câteva miliarde de lei vechi. A fost despăgubit pe motiv că imobilul este în administrarea Consiliului Judeţean Botoşani pentru a adăposti Secţia Etnografică. După ce a încasat banii, Mihalcea s-a învârtit cu nişte judecători de la Tribunalul Iaşi şi a obţinut retrocedarea imobilului în natură, fără a restitui Finanţelor banii deja încasaţi. Ciudat, dar nici un procuror botoşănean nu s-a arătat curios să afle cum a fost posibil ca statul să fie jefuit în aşa hal.
Din

Din anul 2010 imobilul stă în părăsire şi este în prag de prăbuşire. Mihalcea a încercat să revândă i imobilul Consiliului Judeţean Botoşani, tratând cu fostul preşedinte Florin Ţurcanu pentru suma de 300 mii euro. Faptul că în Jurnalul au apărut mai multe articole prin care sesizam escrocheria, Ţurcanu a renunţat la tranzacţie. Aşa că imobilul stă în părăsire şi ar trebui să fie primul supus exproprierii.
Al doilea imobil este clădirea din Centrul istoric în care a funcţionat pe vremuri magazinul Bucuria copilului (foto 2) , clădirea ajunsă prin mijloace obscure în proprietatea preotului Toader Candrea. Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani, Constantin Conţac, cunoaşte în detaliu cum a fost revendicat acest imobil prin falsificare de acte de către un avocat botoşănean atent supervizat de prinţul Paul, acum aflat în anchetă la DNA pentru alte escrocherii.
Preotul a încercat să vândă mobilul primarului Ovidiu Portariuc cerând o sumă exorbitantă, peste un milion de auro. Culmea, primarul voia să cumpere imobilul după ce declarase că toate clădirile din Centrul istoric se vor prăbuşi la primul cutremur. Criticile din presă l-au făcut pe Portariuc să renunţe la tranzacţie.
Părăsită de peste 20 de ani, clădirea are la subsol fosta cramă iar umezeala a şubrezit întreaga temelie a construcţiei. Trebuie foarte mulţi bani să fie reabilitată, dar dacă va fi expropriată va putea fi refăcută cu bani europeni. Se va putea amenaja aici Secţia de Artă a Muzeului Judeţean Botoşani iar tablourile celor mai

Tot în Centrul istoric, un corp de clădiri medievale de pe strada Săvenilor (foto 3), proprietate a lui Mihai Tincu, marele înţelept şi sfătuitor al primarului Ovidiu Portariuc, stă părăsit de ani de zile şi totul s-a transformat în ruină. Dar la parter sunt clădiri care au jucat un rol important în istoria oraşului cum este clădirea în care PSD-ul ţine nişte materiale electorale dar în care pe vremuri a funcţionat un celebru magazin de stofe.
Acest corp de clădiri medievale nu a putut fi cuprins în programul de reabilitare a Centrului istoric pentru că se află în proprietate privată. Expropriat, el se poate reface şi înnobila Centrul medieval al Botoşaniului care este unicat ca ansamblu arhitectural pe zona Moldovei.
Mai stau în părăsire imobilul de o arhitectură deosebită în care a funcţionat pe vremuri IAS Cozinda de pe strada Kogălniceanu, imobilul de pe Marchian colţ cu B-ul Eminescu în care a funcţionat Poliţia Rutieră la care să mai adăugăm Casa Sofian care are un regim juridic incert şi la care se lucrează de ani de zile fără a se mai finaliza aceste lucrări.
Mai sunt şi alte imobile mai puţin cunoscute dar dacă ministrul Vlad Alexandrescu va reuşi să obţină un act normativ de expropriere imobilele despre care am făcut vorbire aici ar trebui să fie primele expropriate.