Florin Ţurcanu (foto anul 2006) a apărut în viaţa politică botoşăneană prin anul 2006, când a fost extras din viaţa sa rurală de la Suliţa de către preşedintele PNL Liviu Câmpanu cu care, apoi, a derulat mai multe afaceri oneroase la firma din Dracşani administrată de Florea Ţurcanu, tatăl lui Florin.
Când premierul Tăriceanu l-a schimbat pe prefectul Cristian Roman cu Gheorghe Sorescu, Florin Ţurcanu a fost propulsat consilierul prefectului. De pe acest post, Ţurcanu a dezvoltat o puternică grupare liberală cu care s-a înconjurat şi cu care făcea ordine în PNL, pregătind terenul debarcării lui Liviu Câmpanu de la conducerea partidului.
Cât a fost consilierul prefectului Sorescu, Ţurcanu era cel care stabilea ce anume decizii să ia acesta, spunându-se la acea vreme că prefectul dădea raportul lui Ţurcanu care-i transmitea noile ordine.
Tot în perioada cât a fost consilier prefectural, la societatea Poeniţa din Dracşani, producătoare de pâine, s-a pus la punct un mecanism de evaziune fiscală, ajungându-se ca pâinea de la Dracşani să fie vândută prin mai toate comunele cu primari liberali, inclusiv în îndepărtata Manoleasă.
Aşadar, cariera infracţională a lui Florin Ţurcanu are rădăcini adânci şi a fost încurajată de lipsa de reacţie a autorităţilor cu drept de control care se fapt erau controlate politic de Florin Ţurcanu şi nu invers.
Şi manifestările sale de violenţă fizică sunt cu rădăcini la Suliţa. Pe când era consilier prefectural l-a bătut măr pe un funcţionar din Primăria Suliţa pentru că a avut curajul să-i ceară să plătească taxa de păşunat şi impozitul cuvenit pe cap de oaie deţinută. A continuat cu bătălia în campania electorală parlamentară din toamna anului 2008 când victimă i-a fost Paul Popa, fostul subprefect PSD. Conflictul dintre cei doi a avut loc la Cotârgaci, comuna Roma şi puţin a lipsit ca Ţurcanu să nu-l calce pe Popa cu maşina.
Revenind la latura infracţională, a întocmi fictiv documente. La partid cum că Biroul Permanent Judeţean a decis retragerea sprijinului politic unor membri de partid pe care i-a simţit că-i sunt împotrivă printre care şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, Cristina Bahrin (foto 2), care şi-a pierdut funcţia.
Ulterior Bahrin a depus plângere penală împotriva lui Ţurcanu şi după trei ani de procese a câştigat, Florin Ţurcanu fiind condamnat penal la închisoare cu suspendare şi şi-a pierdut funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani.
Ajuns după alegerile locale din 2012 preşedintele Consiliului Judeţean Botoşani, activitatea infracţională a lui Florin Ţurcanu a îmbrăcat alte forme, mult mai rafinate şi mai sigure, după cum singur s-a lăudat la un chef cer s-a consumat într-un sfârşit de săptămână la o pensiune din Suceviţa.
Printre afacerile sale aducătoare de comisioane pot fi menţionate plombarea drumului judeţean Vorona Corni Baisa., asfaltarea drumului judeţean Coşula Buda şi pe pe segmentul şi Copălău Dracşani dar mai ales reabilitarea drumului Flămânzi Prăjeni.
Ca să nu poată fi tras la răspundere direct, Florin Ţurcanu a creat funcţia de administrator financiar şi l-a adus pe post pe ieşeanul Radu Judele care avea ceva experienţă în domeniul comisioanelor acumulată la Direcţia Judeţeană de Drumuri şi Poduri a Consiliului Judeţean Iaşi, fiind deja în atenţia anchetatorilor. Dar apariţia lui Radu Judele în peisajul botoşănean trebuie legată şi de numele unui anume Radu Cristescu din Bucureşti, perceput ca ofiţer acoperit al unui serviciu secret.
În vremea când Constantin Conţac era preşedintele PSD Botoşani şi Mircea Geoană la Bucureşti, Geoană l-a chemat la ordin pe Conţac şi i-a spus că la un colegiu din Botoşani va candida Radu Cristescu. Este vorba de alegerile parlamentare din toamna anului 2008. Conţac, hârşâit deja prin combinaţiile politice care se făceau în PSD, l-a mirosit pe Cristescu că aparţine de un serviciu secret şi a manevrat treburile în aşa fel că l-a pus pe Cristescu în situaţia de a-i cere lui Geoană să-i schimbe judeţul.
Acest Cristescu se cunoaşte bine cu Judele, de unde şi suspiciunea asupra lui Judele că ar fi şi el un apropiat al vreunui serviciu secret iar apariţia lui la dreapta lui Ţurcanu a fost percepută de cunoscătorii acestor informaţii drept umbra demolatoare a lui Ţurcanu.
Ceva este adevărat în toate aceste speculaţii. Cu Conţac am avut o discuţie legată de acest Cristescu iar Conţac mi-a confirmat cele consumate în 2008. Ba chiar s-a oferit să-mi dea şi telefonul lui Cristescu. Despre Judele am doar dovezi indirecte. Toate percheziţiile DNA nu l-au vizat direct, deşi ca administrator financiar toate aranjamentele financiare ale lui Ţurcanu au trecut pe la el. Fiind tratat cu politeţe de către procurorii DNA, se pare că Judele l-a lucrat pe Ţurcanu la aceştia că prea au venit procurorii DNA în sediul CJ şi prea au cerut direct o serie de documente fără a mai tatona terenul.
Înclin să dau dreptate unui important om cu experienţă în materie de cercetare penală care mi-a spus că adevăratele inginerii financiare ale lui Ţurcanu abia de acum înainte vor fi cunoscute public, vila socrului Anuşcă de la Lebăda fiind doar temeiul de curmei.
Percheziţia de ieri de la locuinţa socrului lui Ţurcanu a venit cam pe neaşteptate. Deţin informaţii că un alt lider liberal urma să fie reţinut de procurorii DNA Suceava pe baza unui demers făcut de DNA Bucureşti la Parlamentul României. Reţinerea lui Ţurcanu este începutul destructurării grupărilor mafiote care stăpânesc în momentul de faţă judeţul nostru. Dar dacă procurorii DNA Suceava au trecut la ofensivă, aştept să atace şi la vârful acestor grupări mafiote cu tentacule în rândul procurorilor şi judecătorilor botoşăneni, în rândul poliţiştilor. Doamne ajută-i!