Botoşani: Românii ucraineni împiedicaţi să vină la Hudeşti de consulul român de la Cernăuţi

Pentru românii ucraineni din raioanele Herţa şi Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi, aflaţi în graniţă cu judeţul Botoşani este tot mai grei să poată veni în România la rudele lor aflate la nici un kilometru de graniţă dar şi să participe la anumite evenimente culturale sau de comemorare istorică.
Duminică, la Hudeşti, Asociaţia „Prietenii Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţa” Darabani reprezentată prin prof. Constantin Moroşanu, în parteneriat cu Primărie hudeşti, primar Viorel Atomei (foto), s-a organizat comemorarea victimelor de la masacrul Lunca (Târnauca) din februarie 1941.Pentru cine nu cunoaşte, redăm o sinteză a acestui nefericit evenment în care şi-au pierdut viaţa sute de români:
„În noaptea de 6/7 Februarie 1941 circa 400 de ţărani, în majoritate tineri, din satele: Coteni, Buda, Boian, Ostriţa Herţei, Horecea Mănăstirii, Horecea Urbană, Plaiul Cosminului, Ceahor, Corovia, Mahala (toate situate în raioanele Herţa şi Noua Suliţă) au încercat să treacă Prutul îngheţat, prin nămeţi şi pe un viscol năprasnic. Fiind vânduţi de cozile de topor ale satelor, au fost aşteptaţi de grănicerii ruşi care i-au măcelărit. Numai 57 au reuşit să ajungă în România. Sutele de morţi au fost aruncaţi în trei gropi comune din albia Prutului. Ceva scăpaţi şi câţiva răniţi au fost arestaţi şi duşi la Cernăuţi unde au fost împuşcaţi pe 13 Iunie 1941 şi zac în cimitirul militar al oraşului. În Iulie 1941 a fost descoperită numai una dintre cele trei gropi comune cu 107 cadavre, celelalte două fiind luate de viiturile Prutului. Printre martirii de la Lunca se regăsesc numele : Apetre Dumitru, Conovaru V. Mihai, Mironescu Toader...
La Hudeşti sunt aşteptate personalităţi ale vieţii culturale din Ucraina care să participe la comemorarea victimelor acelui masacru. Nu toţi cei invitaţi vor putea participa. Primarul comunei Costiceni, profesorul de istorie Alexandru Munteanu, nu va putea veni în România pentru că el are o problemă juridică cu autorităţile, Primarul n-a acceptat să distribuie sătenilor ordinele de chemare la război emise de autorităţile ucrainene. Motivul său a fost că războiul din Estul Ucrainei nu este al românilor din regiunea Cernăuţi a căror părinţi au fost măcelăriţi de soldaţii ruşi şi ucraineni iar cei rămaşi în viaţă deportaţi de autorităţile ucrainene în Siberia aducând în locul lor familii de ruşi. Acum, zic românii ucraineni, să-i ducă la război pe urşii aduşi în locul părinţilor lor.
Numai că autorităţile ucrainene i-au chemat în judecată pe cei 60 de români din Costiceni, care n-au răspuns chemării la rrăzboi, alături de ei fiind chemaţi în judecată primarul Alexandru Munteanu şi deputaţii săteşti.
Din păcate pentru românii ucraineni, Consulatul General al României de la Cernăuţi prin consulul general Eleonora Moldovan n-a avut nicio reacţie faţă de evidenta ostilitate a autorităţilor ucrainene faţă de etnicii români, cum nici de la nivelul Ministerului de Externe al României n-a s-a exprimat nicio poziţie faţă de trimiterea în războiul din Estul Ucrainei a etnicilor români.
Alt necaz al românilor ucraineni este creat de consulul general Eleonora Moldovan. Acesta refuză să elibereze vize pentru România. Vizele culturale şi de participare la evenimente de acest gen nu sunt taxabile la consulat. Numai că Consulatul are plan lunar la încasări. Aşa că se invocă fel de fel de piedici în a acorda vize culturale pentru a elibera vize taxabile care costă 60 euro de persoană.
Aşa se face că la evenimentul de la Hudeşti, de duminică, mulţi români ucraineni nu vor putea fi prezenţi la comemorarea victimelor masacrului de la Lunca (Târnauca). Spun românii ucraineni, cu care am stat de vorbă şi anul trecut când au venit la Darabani pentru a serba Ziua Naţională a României, că personalul de la Consulatul General al României sunt primiţi cu o răceală greu de explicat şi chiar cu ostilitate vădită. Funcţionarii de aici, deşi sunt români, se comportă cu românii din regiunea Cernăuţi mai dur decât autorităţile ucrainene. Vom reveni cu detalii în ediţia de luni. Ioan Rotundu
Ioan Rotundu