Citim din prefaţă şi apoi mai departe (într-o grafie adaptată, pentru că cea originală este imposibil de transpus în HTML cu seturile de caractere existente):
"Buna gospodină este una din condiţiunile esenţiale pentru bunăstarea şi fericirea familiei. Bărbatul adună cele necesare traiului, iar buna lor întrebuinţare şi întreaga economie interioară a casei este de competinţa şi atribuţiunea femeii... Şi prima datorie a unei bune gospodine este ştiinţa şi îndemânarea de a pregăti hrana trebuitoare, fie să o poată pregăti ea singură la nevoie, fie ca să poată dicta şi exercita un control sever... Că de felul alimentelor şi de modul de a se hrăni atârnă, în prima linie, sănătatea tuturor membrilor familiei şi în special buna educaţiune psihică a copilului, care este temelia educaţiunii morale şi intelectuale... Soarta multor omeni a atârnat de faptul dacă în casa părintească era sau nu o bibliotecă, soarta economică a unei familii, şi în special modul de a se hrăni cineva, atârna de faptul dacă acel cineva cultiva sau nu arta culinară. Zic eu că, pentru ca să dai o hrană intelectuală spiritului şi inimii, trebuie mai întâi să hrăneşti în mod cultivat bazinul de existenţă a acestora: stomacul. Cu acestea zise, fie-mi permis să trec în revistă numele acelor Matroane Române care fac fala întregii naţiuni şi cărora le dedic cu dragă inimă fructul muncii mele: Doamnei Zoe D. Sturza, Doamnei Eufrosina Lascăr Catargi, Doamnei Tache Ionescu, Doamnei Spiru Haret, Doamnei G.G. Cantacuzino, Doamnei Jean Lahovary, Doamnei General Giugurtu, Doamnei Lucie N. Romanescu... Doamnei Nicu Economu."
Poate că unele afirmaţii ale Doamnei Comşa ar trebui să dea de gândit nouă, celor de azi, la 97 de ani distanţă, deşi par a fi spuse de Caţavencu, care cam tot în aceeaşi vreme conducea masele la serbarea victoriei în alegeri a conului Agamiţă Dandanache.
Cartea conţine 1111 reţete şi poate că "Matroanele Române" de azi, sau viitoarele "Matroane", ar fi interesate să afle cum găteau "Matroanele Române" de ieri. Fiindcă, totuşi, ieri nu era o rată a divorţurilor de 40 la 100 de căsătorii, ca azi, iar ieri naţiunea română avea, carele va să zică, o natalitate în creştere, iar azi o are în descreştere.
Aşadar, să începem cu începutul, nu înainte de a mulţumi Doamnei Elena Dr. S. Comşa că ne-a dat voie să o cităm şi altei Doamne care a avut bunăvoinţa să ne pună la dispoziţie o carte cu semnătura în original, o carte moştenire din familie (una din familiile de mai sus), şi nu înainte de a afla câteva "cunoştinţe preliminare" fără de care zugrăvim, nu facem artă. Chiar dacă e vorba de arta culinară.
- "Când bucatele încep a fierbe, întreţinem un foc potrivit, ca bucatele să fiarbă încet."
- "Când avem să frigem o friptură mare... potrivim focul astfel ca friptura să se frigă la început numai încet, să se pătrundă bine, după aceea facem un foc mai iute, până se frige bine.
- "Când avem o friptură mică, atunci facem de la început un foc iute."
- "Carnea proaspăt tăiată şi caldă încă, adusă de la măcelărie, să nu o pregătim, deoarece n-are gust bun; mai bine facem să o ţinem cel puţin o zi, apoi preparată..."
- "A drege supa, ciorba, sosul, însemnează a bate oul cu smântâna, mai adăogând, unde cere trebuinţă, şi oţet sau zeamă de lămâie, mestecând bine..."
- "A frige înăbuşit însemnează a pune într-o cratiţă 1-2 linguri untură şi carnea destinată, precum şi puţină supă de vacă, acoperind cratiţa, să se frigă încet, înăbuşit, întorcând carnea din când in când şi mai adăogându-i câte puţină supă, când i-ar scădea zeama, până se frige frumos, rumen şi fraged."
- "A prăji înăbuşit zarzavaturile, ciupercile, etc. constă în a pune zarzavaturile în 1-2 linguri de untură sau unt fierbinte, acoperind cratiţa, să se prăjească înăbuşit, adăogându-le din când în când câte puţină supă de vacă, sau apă, când le-ar scădea zeama, şi se lasă să se prăjească până se moaie."
...şi multe alte lămuriri, care de care mai preţioase şi fără de care nu iese supa bună...
Mai apoi se arată cum se aranjează bucătăria, vesela necesară (103 piese). Este şi un capitol întreg despre spălarea vaselor, din care amintim doar ultimul sfat : "o bună gospodină să aibă un sorţ înainte de a merge în bucătărie."
Urmează capitole despre clasificarea şi cunoaşterea cărnii de vacă, porc, pasăre, despre tăierea şi aranjarea fripturilor, aranjarea mesei pentru cafea cu lapte, pentru ciocolată, pentru ceai, pentru micul dejun, masa de seară, masă pentru supeu etc., conservarea alimentelor, zeci şi zeci de prăjituri astăzi în epoca Internetului uitate. (Alexandru Chelici)