Jurnalul botosanenilor Publicatiile Jurnalul Online Jurnalul Dimineata Botosanilor

   

Evenimente
Politică
Infracţiuni
Anunţuri
Economic
Editorial
Învăţământ
Sănătate
Administraţie
Social
Ştiri agenţii
Horoscop
Umor
Gastronomie
Publicitate
Lumea lu' Rotundu
Presa'n gura lu' Rotundu

1 EURO = 4.7440 lei
1 USD = 4.1547 lei


Număr accesări
Astăzi:
14132
De la 07 Ianuarie 2003
70479384

Bucătăria românească: Există aşa ceva?

  • 1 November 2010, 23:00
Daca cineva ne invita la o masa “tipic romaneasca”, ne vin din start in minte sarmalele, mamaliga, micii, ciorba de burta si fripturile plutind in grasimi multe. Ne mai gandim la carnatii de Plescoi, la salamul de Sibiu, la caltabos, tuica, palinca si mamaliga. Insa daca incepem sa calatorim prin Balcani, descoperim ca micii sunt “mancare nationala” si in Serbia si in Bosnia. La fel si sarmalele, mamaliga, diversele sortimente de carnati, dar si bauturile noastre. Indiferent daca e tuica, palinca sau snaps, aceleasi produse se regasesc in mod traditional in mai multe tari, sub diferite denumiri. Asa ca TOTB si-a pus intrebarea: exista sau nu bucatarie romaneasca? In primul rand, pentru a dezbate un astfel de subiect ar trebui sa definim conceptul de “bucatarie romaneasca”. Din fericire, tara noastra dispunde de o diversitate impresionanta, indiferent daca vorbim de etnii, de traditii sau de obiceiuri si fel de gandire. “Varza a la Cluj” este o mancare specifica unei anumite parti a tarii, insa s-ar putea ca in multe sate din Romania oamenii sa nu aiba habar despre ce se vorbeste atunci cand se pomeneste de aceasta mancare. Asa cum in Transilvania avem o bucatarie puternic influentata de cea a diverselor natii din regiune si in anumite parti mancarea „traditionala” are o paleta larga, de la gulas pana la traditionalul snitel vienez, celelalte regiuni au influentele lor: parjoalele sunt moldovenesti, micii domina Sudul. Multe dintre mancarurile noastre traditionale nici macar nu au origini europene. Daca ne gandim la bazele bucatariei noastre „traditionale”, putem observa ca porumbul din care se face mamaliga sau cartofii provin din America, ajungand abia in secolul al XVI-lea in regiunea noastra. Mamaliga, sub diferite denumiri, se regaseste in 12 bucatarii din Europa in mod traditional, insa in zilele noastre este prezenta in mai toate tarile. Putem oare sa spunem ca avem exlusivitate asupra unor mancaruri la nivel global? Prin ce se deosebeste bucataria noastra de orice alta bucatarie din zona in care traim? Putem sa vorbim de o bucatarie nationala doar pentru ca avem un stat cu granite delimitate sau gastronomia nu tine cont de granite? Este denumirea de „bucatarie nationala” un concept real sau mai degraba un alt instrument menit sa ne intareasca constiinta nationala? Aceste intrebari ne-au framantat in ultima saptamana si de aceea ne-am gandit sa rugam doi oameni pasionati de gatit sa ne raspunda la intrebarea daca exista sau nu o bucatarie romaneasca. Agenţia de ştiri HotNews

Drepturile de autor sunt rezervate proprietarului de domeniu. Responsabilitatea pentru eventualele consecinte juridice generate de copierea, multiplicarea si difuzarea textelor si fotografiilor de pe acest site revine persoanei in cauza.

[ Comentarii (0)]


Horoscop
Facilităţi gratuite oferite de PSD
Bancul zilei: Şoapte… în pat
Soluţia pentru ieşirea din criză a României este un guvern condus de patriarhul Daniel
Moscova exclude o revenire a trupelor ruseşti în Afghanistan
Poziţia noastra este fermă şi inflexibilă - Lavrov
Alcoolul este mai nociv decât heroina
Românii canadieni vor putea primi pensia din Romania, in Canada şi vice-versa
20 de spioni ruşi arestaţi în Georgia
la Bucureşti când vom auzi asemenea veşti bune?
Cooperarea dintre românii din Basarabia şi cei din Timoc
Cred în Biserică, nu în slujitorii ei!
Ioan Rotundu
Există spaţiu pentru o creştere modestă a salariilor bugetarilor in 2011
o creştere de 18% este mare şi va fi nevoie de noi reduceri de personal
Prevenirea furturilor din locuinţe – „Un plus de siguranţă”
Cazanele de rachiu au „filtrat” amenzi usturătoare
Ştefăneşti, Truşeşti şi Măşcăteni - filajul poliţiştilor a dat roade
Subprefectul demisionar este şef al Instituţiei Prefectului
Concertul orchestrelor reunite La Botoşani
dirijori Luigi Antonio Venturini şi Nicolae Ursu
Împodobirea oraşului de Sărbătorile de iarnă stă sub semnul austerităţii
Are probleme cu duhurile rele
Trataţi în spitalele din UE pe banii CAS Botoşani
Dispute pe seama Legii educaţiei privind „portofoliul educaţional”
Confecţionerii sunt la modă pe piaţa muncii
Antibioticele, cele mai bine vândute medicamente în acest sezon
Dorinţa lui Miky poate deveni realitate
Jurnalul de Dimineaţă

Blogul lui Rotundu
Arhivă