Căile justiţiei sunt mai încurcate decât ale Domnului

Despre cea mai mare şi neruşinată inginerie financiară a judeţului am scris în perioada 29 noiembrie – 4 decembrie 2007, când am publicat, pe parcursul a cinci episoade, concluziile anchetei intitulat㠄O inginerie financiară i-a adus lui Tonino un câştig fabulos”.
Recapitulând cele scrise atunci, reţinem că la 20 februarie 2007, patronul societăţii Emanuel Com Botoşani, nimeni altul decât Tonino Boldea, cumpără de la BCR Botoşani o cesiune de creanţă privind societatea SUPER ITALIA, în valoare de 300 mii euro. Creditul angajat de societatea SUPER ITALIA de la BCR era garantat, prin ipotecarea bunurilor sale, de către societatea BONINTEX, fosta ICRTI. Chiar dacă societatea italiană se afla în procedură de faliment, iar Tonino Boldea trebuia să stea la masa credală pentru as primi contravaloarea cesiunii de creanţă, el a sărit peste această procedură juridică şi a trecut la executarea garantului ipotecar BONINTEX.
Pentru executarea silită a BONINTEX-ului îi trebuia serviciile unui executor judecătoresc. Le-a găsit în executorul Vasile Manoilă. Executorul, încălcând mai multe reguli ale procedurii de executare silită, a executat societatea BONINTEX în favoarea lui Tonino, care, peste noapte, s-a trezit bogat. Pentru o cesiune de 300 mii euro, el a primit bunuri, evaluate la cea mai mare zgârcenie, la suma de două milioane euro, respectiv un număr de 7 depozite, o centrală termică, sediul administrativ (foto) şi 8.837,4 mp teren aferent.
Iar ca totul să pară legal, în cauză s-a efectuat şi o expertiză de evaluare a acestor bunuri. Evaluarea bunurilor a fost efectuată de către societatea „SAB PROIECT EXPERT” SRL Botoşani, administrată de către ing. Alexandru Silion. Această societate (la data consumării evenimentului) nu era înscrisă pe lista oficială a Corpului experţilor tehnici din România şi nu era membră al Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România (ANEVAR). Nici măcar administratorul Alexandru Silion n-are astfel de calităţi. Practic, această societate n-avea nici un fel de competenţă legală să evalueze bunurile imobile ale societăţii BONITEX. Ca să dea aparenţă de legalitate expertizei, societatea încheie un protocol de colaborare cu ing. Georgeta Doina – Huţanu, membru ANEVAR. Numai că raportul nu este însuşit de către aceasta şi nici n-a fost semnat. Singura semnătură pusă pe raportul de expertiză constă în menţiunea „SC SAB PROIECT EXPERT SRL Botoşani”, sub care s-a aplicat ştampila. Printr-o aşa procedură reiese că raportul a fost întocmit de către o persoană juridică, situaţie tragic-comică nemaiîntâlnită în vreo speţă de natură juridică.
Jefuită prin comiterea mai multor ilegalităţi, societatea BONINTEX se adresează instanţelor de judecată, pentru a i se face dreptate. Aşa s-a născut primul dosar, dintr-o lungă serie, şi prima soluţie dată de un judecător.
Procesul a făcut obiectul Dosarului nr. 3428/193/2007. Judecătoarea Diana Elena Tincu a pronunţat Sentinţa civilă nr. 2865/1 iunie 2007 şi a sancţionat toate aceste încălcări ale legii, admiţând contestaţia societăţii BONINTEX şi anulând toate formele de executare întocmite de către executorul judecătoresc Vasile Manoilă, dispunând refacerea lor. O soluţie corectă şi bazată pe probele existente la dosar. Tonino nu disperă. Declară recurs, iar la Tribunalul Botoşani, judecătorii Aurel Liviu Dică, Maria Aroşculesei şi Crina Aniculăesei, prin Decizia civilă nr. 742R, desfiinţează sentinţa civilă pronunţată de judecătoarea Tincu şi dă dreptate lui Tonino, soluţia fiind irevocabilă.
Vine rândul BONINTEX-ului să contraatace. Această societate se adresează din nou instanţei de judecată. Este vorba de Dosarul 5055/193/2007 prin care cere anularea actului de executare ce constă în somaţia pentru predare imobile. Prin sentinţa civilă 6013/27.11.2007 acţiunea BONINTEX este respinsă ca nefondată. Cei de la BONINTEX declară recurs, şi aşa ajungem din nou în sala de judecată a Tribunalului Botoşani. Recursul este judecat de către judecătorii Valentin Cojocaru, Mihaela Răcnea şi Elena Moscalu. Soluţia: admite recursul societăţii BONINTEX, anulează toate formele de executare din dosarul lui Manoilă (nr. 109/2007). Mai mult, Tonino este obligat să plătească BONINTEX-ului 27.791 lei şi onorariu de avocat 27.500 lei (vreo 550 milioane lei vechi). Decizia 243/13 martie 2009 a judecătorilor de la Tribunalul Botoşani este irevocabilă. Normal ar fi fost ca această decizie să fi pus capăt oricăror alte procese, iar societatea BONINTEX să reintre în posesia bunurilor luate cu japca de către Tonino.
Numai că patronul Tonino Boldea nu disperă. Nici nu fusese redactată Decizia 243, că Tonino se adresează Tribunalului Botoşani cu o cerere de suspendare a executării acestei decizii. Curios, dar de vreme decizia nu fusese redactată şi nimeni de la Bonintex nu declanşase vreo procedură de executare a societăţii Emanuel Com, pentru că nici n-avea ce executa, decizia anulând doar documentele executorului juudecătoresc, preşedintele Tribunalului, judecătorul Vladimir Ţepoi admite cererea spre judecare. Aşa s-a format dosarul nr. 1349/40/2009. Şi mai curios, cererea este primită în 18 martie 2009 şi este judecată în aceeaşi zi, de acelaşi judecător Ţepoi. Soluţia era de înţeles să fie aşa: „Admite cererea. Suspendă provizoriu executarea deciziei nr. 243 din 13 martie 2009 a Tribunalului Botoşani în temeiul art. 403 al.4 Cod procedură civilă până la soluţionarea cererii de suspendare a executării de către instanţă. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică.” Acum înţelegeţi ce înseamnă inamovibilitatea pentru judecători.
Vă veţi întreba care era rostul obţinerii unei asemenea soluţii judecătoreşti. Răspunsul este momentul de răgaz de care avea nevoie Tonino, mai bine zis avocaţii săi, care să introducă o cere de revizuire şi să obţină desfiinţarea deciziei 243, total defavorabilă lui Tonino dar perfectă din punct de vedere al dreptăţii.
Avocatul lui Tonină, Cristian Adochiţei, a găsit şi motivul revizuirii: „Anularea celei din urmă decizii se impune întrucât menţinerea tuturor hotărârilor irevocabile mai sus arătate este imposibilă, aceleaşi acte de executare fiind, pe de o parte, declarate ca legale şi menţinute de către instanţă irevocabil, iar pe de altă parte, anulate de către instanţă irevocabil.”
BONINTEX-ul, prin avocatul Constantin Dascălu, în întâmpinarea depusă, cere respingerea cererii de revizuire pe motiv că: „Cum revizuirea este o cale de atac extraordinară, de retractare, a cărei exercitare nu se poate face decât în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege, care, în speţă, nu sunt întrunite, cererea formulată de revizuienta S.C. Manuel Com SRL Răchiţi urmează a fi respinsă ca inadmisibilă”.
Competenţa judecării cererii de revizuire a revenit Curţii de Apel Suceava şi s-a înregistrat la data de 30 martie a.c. În 24 aprilie a.c. judecătorii Curţii de Apel Suceava s-au pronunţat: „Anulează decizia nr. 243 din 13.03.2009 a Tribunalului Botoşani. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică. Admis revizuirea.”
Aşadar, înapoi la judecată. De această dată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Oare va avea şi acolo „intrare” Tonino Boldea? Cine poate şti, că-s mai încurcate căile justiţiei române decât ale Domnului! (Ioan Rotundu)