Când dorinţa de putere întunecă raţiunea

Sâmbătă, întors acasă din oraş, am găsit cele 20 de cutii poştale din scara blocului pline cu afişe electorale. Câte trei afişe în fiecare cutie. Nu-mi pierd vremea citind maculatură, dar de această dată am fost curios să aflu cine este candidatul care face atâta risipă inutilă de materiale electorale, ştiind că dacă partidul în numele căruia candidează întruneşte pragul electoral, cheltuiala cu aceste materiale o suportăm noi prin bugetul de stat.
Aşa am descoperit că risipitorul este Bogdan Dăscălescu, candidatul ALDE la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Botoşani. Pliantul conţine vorbe şi nu eventuale intenţii de proiecte pentru viitor. Folosind un limbaj de lemn demn de invidiat şi de vechii activişti ai PCR, Dăscălescu cere votul botoşănenilor fără a le spune şi pentru ce. Nu oferă niciun fel de date biografice şi ce anume îl recomandă pentru a fi preşedintele CJ. Ne spune doar că este candidatul ALDE, adică a infractorului Florin Ţurcanu ce la rându-i are şef la Bucureşti pe infractorul Călin Popescu Tăriceanu.
Luni, prin oraş, am descoperit panouri publicitare având pe o faţă poza Roxanei Ţurcanu, soţia infractorului, o celebră analfabetă funcţională care se vrea primar de Botoşani iar pe faţa cealaltă poza cu Dăscălescu. Minunat cuplu! De înviat, Caragiale nu poate fi înviat, dar el rămâne nemuritor prin scrierile sale valabile şi astăzi.
Dacă Bogdan Dăscălescu s-a arătat zgârcit cu biografia sa, încerc eu să-l ajut. Inginer zootehnist de profesie, provine dintr-o familie în care tata a fost medic veterinar la Complexul zootehnic Bucecea iar mama economist şef la Complexul de vaci. După 1990, tatăl său şi-a luat partea din averea statului, ferma de păsări. Fiul, devenit inginer zootehnist, este acum cel care se ocupă de afacere.
Dăscălescu achiziţionează pui de 50 g greutate şi într-un interval de 42 de zile îi aduce la greutatea de 2,5 kg când îi abatorizează. Cu combinate chimice şi hormoni de creştere, creşte păsări a căror carne îi aduce prosperitate. O astfel de carne ridică multe semne de întrebare cu privire la sănătatea celor care consumă dar inginerul Dăscălescu nu este singurul fermier care procedează aşa. În schimb, pare a fi singurul fermier din judeţ care este dornic de a ocupa funcţii publice ce-i oferă putere şi bani, îi oferă superioritate socială asupra omului de rând.
Florin Ţurcanu l-a capacitat financiar şi intelectual şi a ajuns la concluzia că, deşi creşte păsări, este o bună vacă de muls. Când fratele lui Ţurcanu, Mihai, a ajuns preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinară şi Siguranţa Alimentelor la Bucureşti, Florin i l-a pasat pe Dăscălescu pe postul de vicepreşedinte. Când Florin Ţurcanu a ajun preşedintele CJ, l-a luat pe Dăscălescu şef de cabinet. Acum, acelaşi Ţurcanu i-a băgat în cap ideea că poate fi preşedintele CJ.
Nu ştiu cât l-a costat pe Dăscălescu contribuţia la Ţurcanu pentru funcţiile ce i le-a oferit dar ştiu că de această dată bietul inginer, în dorinţa de putere şi-a întunecat raţiunea zilei. Preşedinte al CJ nu va ajunge, fiind pentru botoşănenii din judeţ un ilustru necunoscut iar votul este uninominal. În curând Florin Ţurcanu va ajunge după gratii, nu se ştie pentru câţi ani. Roxana, un fel de coana Chiriţa, va continua să fie ospătară la propria pizzerie. Iar inginerului zootehnist Bogdan Dăscălescu îi va rămâne să fluiere a pagubă. Fără îndoială că dorinţa de putere este o boală. Psihică!